 | as |
|
| Chibzuinţă [ chib-zu-in-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU chibzuinţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului chibzuinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru chibzuinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUINȚĂ substantiv chibzuială, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact, (livresc) continență, (rar) cuminție, ponderație, temperanță, (popular) scumpătate, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, (familial) schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire. (Demonstrează multă chibzuinta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUÍNȚĂ substantiv feminin Examinare atentă a împrejurărilor, judecată cumpănită; chibzuială. După o scurtă dar temeinică chibzuință, ne hotărîrăm... să așteptăm cu răbdare. HOGAȘ, M. N. 160. Începu să se poarte cu Iana cu multă băgare de seamă și să-și măsoare vorbele și faptele cu șart și cu chibzuință. POPESCU, B. III 43. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUÍNȚĂ substantiv feminin Examinarea atentă a împrejurărilor, judecată cumpănită; însușire care caracterizează pe omul chibzuit. – Chibzui + sufix -ință. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUÍNȚĂ substantiv feminin Examinarea atentă a împrejurărilor, judecată cumpănită; însușire care caracterizează pe omul chibzuit. – Chibzui + sufix -ință. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru chibzuință: chibzuínță substantiv feminin [Atestat: URICARIUL I, 133/9 / V: chibzuintaipzchibzuinta / Plural: chibzuintațe / Etimologie: chibzui + -ință] 1 Judecată. 2 Socotință. 3 înțelepciune. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUÍNȚĂ substantiv feminin Examinarea atentă a împrejurărilor, judecată cumpănită; chibzuială. – Din chibzui + sufix -ință. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CHIBZUINȚĂ: CHIBZUÍNȚĂ chibzuintae forme 1) Analiză atentă a situației. 2) Judecată cumpănită. /a chibzui + sufix chibzuintaință Forme diferite ale cuvantului chibzuinta: chibzuintae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru chibzuință: chibzuínță forme, plural e și (nord) ĭ. Chibzuĭală. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru chibzuință: chibzuínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat chibzuínței Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru chibzuință: chibzuință forme chibzueală (mai statornică). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru chibzuință: chibzuínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat chibzuínței Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Chibzuință: Chibzuință ≠ nechibzuință Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CHIBZUINTA' chibzchibzuealăCHIBZUÍCHIBZUIÁLĂChibzuințăChibzuireChibzuitChibzuitorchibzuitúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Chibzuință Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului chibzuință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Demonstrează multă chibzuință. Chibzuínță substantiv feminin [Atestat: URICARIUL I, 133/9 / V: chibzuințăipzchibzuință / Plural: chibzuințățe / Etimologie: chibzui + -ință] 1 Judecată. CHIBZUÍNȚĂ chibzuințăe forme 1 Analiză atentă a situației. /a chibzui + sufix chibzuințăință. |
GRAMATICA cuvântului Chibzuință? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului chibzuință. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Chibzuință poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE chibzuinţă? Vezi cuvântul chibzuinţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul chibzuinţă?[ chib-zu-in-ţă ] Se pare că cuvântul chibzuinţă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Chibzuință |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bilet de bancă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
