eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cheie


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Cheie [ che-ie ]
VEZI SINONIME PENTRU cheie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cheie în mai multe dicționare

Definițiile pentru cheie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHÉIE, chei, substantiv feminin

1. Obiect de metal anume făcut pentru a încuia și a descuia o broască sau un lacăt. În fund, din gaura unei chei izvora o ață de lumină. SADOVEANU, O. I 434. Aruncau cu uncrop pe la țîțînile ușii și în borta cheii. CREANGĂ, P. 250. Bate, doamne, pe lelea De ce ș-a pierdut cheia, C-a rămas lada-ncuiată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 424.
       • Expresia: A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține încuiat. Cheia și lacătul = totul; alfa și omega, începutul și sfîrșitul.

2. figurat Cale de urmat. Cheia creării bazei economice a socialismului este industrializarea socialistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 6, 94.
       • Expresia: Întreprindere-cheie = întreprindere de importanță deosebită în economia națională. Poziție-cheie = poziție strategică, industrială, economică etc. de importanță deosebită., Procedeu prin care se poate explica, înțelege sau dezlega ceva; explicație, dezlegare. Tovarășe care... zîmbești... dînd faptelor tîlcuri și tîlcului chei... voi toți tovarășii mei, Să ne-nfrățim voinicește puterile. DEȘLIU,34. Mulți din lectorii noștri vor fi căutat cheia întîmplărilor lui în lucrurile care-l înconjurau. EMINESCU, N. Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează personaje și fapte adevărate, dar camuflate cu ajutorul ficțiunii.
♦ Sistem convențional de cifrare și descifrare a corespondenței secrete. Statutele, scrise în cifre cu cheie, erau păstrate la mine. GHICA, S. 689.

4. Unealtă de metal cu care se strîng sau se desfac șuruburile și piulițele.
       • Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins șurubul sau piulița pe care trebuie să le răsucească.
♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau diferite alte mecanisme (jucării,metronoame etc.).
♦ Mic instrument de metal sau de lemn cu care se întind coardele, unor instrumente muzicale.

5. Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a fixa numele notelor și gradul de înălțime al sunetelor reprezentate prin acele note. Cele mai cunoscute chei sînt cheia sol și cheia fa.

6. (De obicei la plural ) Vale strîmtă între doi pereți înalți de stîncă. Cheile Bicazului. Cheile Turzii.

7. (Termen de construcție, în expresie) Cheie de boltă sau (rar) cheia bolților = piatra din mijlocul unei bolți, care susține toate celelalte pietre; figurat element pe care se bazează înțelegerea sau dezlegarea unei probleme. A apărut oare în plastica noastră ca temă esențială omul

– omul nou? Acesta este miezul problemei, aci stă cheia de boltă a înțelegerii problemei și deci și a felului în care ea trebuie rezolvată de artiștii noștri plastici. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 6/1. Numeroase ciubuce sau nervure... formau în jurul cheii bolților niște largi rozete în formă de stele. ODOBESCU, S. I 443.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

CHEIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHÉIE, chei, substantiv feminin

1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt.
       • locuțiune adjectiv și adverb La cheie = (despre locuințe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosință. Expresia: A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul.

2. figurat Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare, soluție.
       • Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează, transparent, personaje sau fapte reale, de oarecare notorietate. Cheie cu (sau de) cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane. Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită.

3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
       • Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță.
♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coardele unor instrumente muzicale.

4. (muzică) Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note. Cheia sol.

5. (La plural ) Vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime. Cheile Turzii.

6. (În sintagma) Cheie de boltă (sau de arc) = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază.

– latina clavis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CHEIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHÉIE, chei, substantiv feminin

1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt.
       • locuțiune adjectiv și adverb La cheie = (despre locuințe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosință.
       • Expresia: A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul.

2. figurat Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare.
       • Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează, transparent, personaje sau fapte reale, de oarecare notorietate. Cheie cu cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane. Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită.

3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
       • Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță.
♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coardele unor instrumente muzicale.

4. (muzică) Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note. Cheia sol.

5. (La plural ) Vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime. Cheile Turzii.

6. (În sintagma) Cheie de boltă (sau de arc) = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază.

– latina clavis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CHEIE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHÉIE, chei, substantiv feminin

1. Obiect de metal servind la deschiderea sau închiderea unei broaște sau a unui lacăt.
       • Expresia: A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul.

2. figurat Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare.
       • Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează personaje sau fapte reale, camuflate cu ajutorul ficțiunii, a simbolurilor. Poziție cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită.
♦ Sistem convențional de cifrare și de descifrare a corespondenței secrete.

3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
       • Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță.
♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coardele unor instrumente muzicale.

4. Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a fixa numele notelor și gradul de înălțime al sunetelor corespunzătoare. Cheia sol.

5. (La plural ) Vale strâmtă între doi pereți înalți de stâncă. Cheile Turzii.

6. (În expresie) Cheie de boltă = piatră din mijlocul unei bolți, care susține toate celelalte pietre; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă.

– latina clavis.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

cheie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cheie:
cheie forme

1. unealtă de fier spre a încuia și descuia un lacăt;

2. figurat punctul strategic cel mai însemnat dela graniță: Strasburgul era cheia Franței;

2. lucru prin a cărui cunoaștere se pot înțelege altele: cheia științelor;

4. ce servă a deschide, a monta și demonta mașinile, instrumentele;

5. muzică semn care determină numele și gradul de înălțime al notelor pe o linie: cheia de sol. [Vechiu limba română chiae = latina CLAVEM]. ║ plural Chei,

1. trecătoare strâmtă, curmătură de munte: Cheile Argeșului;

2. pereți de stânci negri in Bistrița.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

cheie
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cheie:
cheie substantiv verbal CLARIFICARE. CORDAR. DESLUȘIRE. ELUCIDARE. EXPLICARE. EXPLICAȚIE. ÎNTINZĂTOR. LĂMURIRE. LIMPEZIRE. PRECIZARE. REZOLVARE. SOLUȚIE. SOLUȚIONARE. STRUNĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

cheie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cheie:
chéie substantiv feminin, articulat chéia, genitiv dativ articulat chéii; plural chei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cheie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cheie:
chéie substantiv feminin, articulat chéia, genitiv dativ articulat chéii; plural chei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CHEIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHEIE substantiv (muzică) acordor. (cheie pentru pian.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CHEIE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CHEIE:
CHÉIE substantiv verbal acordor.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'CHEIE'
chehribárCHEICHEIAcheiájCHÉIEcheiércheieríțăcheietoárecheietoreá

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CHEIE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cheie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Cheie pentru pian.

GRAMATICA cuvântului CHEIE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cheie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CHEIE poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CHEIE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul cheie are forma: chei
VEZI PLURALUL pentru CHEIE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cheie?
Vezi cuvântul cheie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cheie?
[ che-ie ]
Se pare că cuvântul cheie are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL CHEIE
Inţelegi mai uşor cuvântul cheie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A ține ceva sau pe cineva sub cheie = a ține încuiat
Cheia și lacătul = totul; alfa și omega, începutul și sfîrșitul
Întreprindere-cheie = întreprindere de importanță deosebită în economia națională
Poziție-cheie = poziție strategică, industrială, economică etc
cu cheie = roman sau povestire etc
Cheie franceză sau universală = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins șurubul sau piulița pe care trebuie să le răsucească
Termen de construcție, în expresie Cheie de boltă sau rar cheia bolților = piatra din mijlocul unei bolți, care susține toate celelalte pietre; figurat element pe care se bazează înțelegerea sau dezlegarea unei probleme
locuțiune adjectiv și adverb La cheie = despre locuințe, uzine etc
Expresia: A ține ceva sau pe cineva sub cheie = a ține ceva sau pe cineva încuiat
Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul
cu cheie = roman sau povestire etc
Cheie cu sau de cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane
Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc
Cheie franceză sau universală = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță
În sintagma Cheie de boltă sau de arc = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază
locuțiune adjectiv și adverb La cheie = despre locuințe, uzine etc
A ține ceva sau pe cineva sub cheie = a ține ceva sau pe cineva încuiat
Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul
cu cheie = roman sau povestire etc
Cheie cu cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane
Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc
Cheie franceză sau universală = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță
În sintagma Cheie de boltă sau de arc = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază
A ține ceva sau pe cineva sub cheie = a ține ceva sau pe cineva încuiat
Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul
cu cheie = roman sau povestire etc
Poziție cheie = poziție strategică, economică etc
Cheie franceză sau universală = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță
În expresie Cheie de boltă = piatră din mijlocul unei bolți, care susține toate celelalte pietre; figurat element de bază care explică sau dezleagă o problemă
Vechiu limba română chiae = latina CLAVEM

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CHEIE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A ieși la iveală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
curbă care unește punctele de pe suprafața mărilor și oceanelor în care mareele se produc simultan
radiație electromagnetică de mică lungime de undă, situată în spectru între radiațiile ultraviolete și radiația y; este produsă prin tranzițiile electronilor de pe păturile apropiate de nucleele atomice ale elementelor grele în urma frÃ
a apărea, a se înfățișa; a se descoperi
om fără căpătâi, pierde-vară
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app