 | as |
|
| Cetăţenie [ ce-tă-ţe-ni-e ] VEZI SINONIME PENTRU cetăţenie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cetatenie în mai multe dicționareDefinițiile pentru cetatenie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENÍE substantiv feminin Calitate, drept de cetățean. A dobîndi cetățenia, Cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie, indiferent de sex, naționalitate, rasă, religie sau grad de cultură, li se poate acorda la cerere cetățenia Republicii Populare Romîne. B. O. 1952, 38. La o mică depărtare... unde era antica Sigibida, s-au găsit tablele de aramă... pe care se află mai multe nume de soldați, cărora li se acorda dreptul de cetățenie. GHICA, S. 162. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENÍE forme Drept juridic de cetățean; calitatea de a fi cetățean. A acorda cetatenie. A dobândi cetatenie. • Dublă cetatenie stare de a fi cetățean a două state. [articulat cetățenia; genitiv dativ cetățeniei; silabe -ni-e] /cetățean + sufix cetatenieie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cetățenie: cetățeníe forme (despre cetățean). Calitatea de cetățean al statuluĭ, indigenat, naturalizare, împămîntenire, supușie: supt Caracalla, cetățenia fu acordată tuturor locuitorilor imperiuluĭ roman. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cetățenie: cetățeníe substantiv feminin [Atestat: DICȚ. / Plural: cetatenieii / Etimologie: cetățean + -ie] 1 Calitate de cetățean. 2 Drept de cetățean (7). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENÍE substantiv feminin Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. – Cetățean + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENÍE substantiv feminin Condiția juridică de cetățean, situația de cetățean. – Cetățean + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cetățenie: cetățeníe substantiv feminin, articulat cetățenía, genitiv dativ articulat cetățeníei; plural cetățeníi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cetățenie: cetățeníe substantiv feminin, articulat cetățenía, genitiv dativ articulat cetățeníei; plural cetățeníi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENÍE substantiv feminin Calitate, drept de cetățean. – Din cetățean + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CETĂȚENIE: CETĂȚENIE substantiv (juridic) supușenie, (impropriu) naționalitate. (cetatenie unei persoane.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cetățenie: cetățenie forme calitatea, drepturile de cetățean. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CETATENIE' cetățeleáncăCETĂȚENÉSCcetățenéșteCETĂȚENICETĂȚENÍEcetățenímecetățenísmcetățéscCetățuia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cetățenie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cetățenie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A acorda cetățenie. A dobândi cetățenie. • Dublă cetățenie stare de a fi cetățean a două state. [articulat cetățenia; genitiv dativ cetățeniei; silabe -ni-e] /cetățean + sufix cetățenieie. / Plural: cetățenieii / Etimologie: cetățean + -ie] 1 Calitate de cetățean. Cetățenie unei persoane. Cetățenie unei persoane. |
GRAMATICA cuvântului cetățenie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cetățenie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cetățenie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cetăţenie? Vezi cuvântul cetăţenie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cetăţenie?[ ce-tă-ţe-ni-e ] Se pare că cuvântul cetăţenie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cetățenie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A înota în aur?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cetățenie are forma: cetățeníi
