 | as |
|
| Certare [ cer-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU certare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului certare în mai multe dicționareDefinițiile pentru certare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTARE s. 1. dojenire, mustrare, (popular) sfădire. (certare cuiva.) 2. admonestare, ceartă, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, (popular și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (învechit și regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) șmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, răpște, remonstrare, zabrac, (familial figurat) săpuneală, scuturătură. (certare pe care a primit-o l-a cumințit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTÁRE, certări, substantiv feminin (Neobișnuit) Acțiunea de a (se) certa; mustrare, dojenire; ceartă, sfadă, gîlceavă. In cugetul lui începeau să crească grija și certarea de sine. GALACTION, O. I 181. Aș suferi și cele mai mari certări și mustrări a oamenilor. DRĂGHICI, R. 80. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru certare: certáre substantiv feminin [Atestat: GCR I, 50/18 / Plural: certaretắri / Etimologie: certa] 1 Mustrare. 2 Ceartă. 3-4 Pedeapsă (corporală). 5 Canon. 6 Amendă. 7 Condamnare. 8 Învățătură. 9 (Înv; îe) A avea certare A fi pedepsit. 10 (Înv; îe) A face certare A pedepsi. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTÁRE, certări, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă. – vezi certa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTÁRE, certări, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă. – vezi certa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTÁRE, certări, substantiv feminin (învechit) Acțiunea de a (se) certa; mustrare; ceartă, sfadă. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CERTARE: CERTÁRE substantiv verbal condamnare, osândă, osândire, pedeapsă, pedepsire. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru certare: certare substantiv verbal CONDAMNARE. OSÎNDĂ. OSÎNDIRE. PEDEAPSĂ. PEDEPSIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru certare: certáre (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat certắrii; plural certắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru certare: certáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat certării; plural certări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CERTARE' cerșútCertCERTÁcertaménteCERTÁRECERTĂREÁȚĂCERTĂRÉȚcertáșCERTÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL certare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului certare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Certare cuiva. Certare pe care a primit-o l-a cumințit. Certáre substantiv feminin [Atestat: GCR I, 50/18 / Plural: certaretắri / Etimologie: certa] 1 Mustrare. 9 Înv; îe A avea certare A fi pedepsit. 10 Înv; îe A face certare A pedepsi. Certare cuiva. |
GRAMATICA cuvântului certare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului certare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul certare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE certare? Vezi cuvântul certare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul certare?[ cer-ta-re ] Se pare că cuvântul certare are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL certare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reacție de adiție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul certare are forma: certắri
