|
Cert [ cert ] VEZI SINONIME PENTRU cert PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cert în mai multe dicționareDefinițiile pentru cert din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CERT: CERT adjectiv, adverb 1. adjectiv adevărat, aievea, autentic, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, sigur, veridic, veritabil. (Un lucru cert.) 2. adjectiv categoric, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livresc) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate cert.) 3. adjectiv categoric, precis, sigur, (rar) neapărat. (verb reflexiv:ea un răspuns cert.) 4. adjectiv sigur, (livresc) infailibil. (Un procedeu cert.) 5. adjectiv ferm, fixat, hotărît. (Dată cert.) 6. adjectiv inevitabil, sigur. (Căderea cert a orașului.) 7. adverb absolut, bineînțeles, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, normal, precis, sigur. ( – Crezi că vine azi? – cert!) 8. adverb adevărat, serios, sigur. ( – Așa s-au întîmplat lucrurile! – cert?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cert: cert (cértă), adjectiv – Sigur, neîndoios. latina certus (secolul XIX). – derivat (din limba franceza ) certifica, verb; certificat, substantiv neutru; certificator, adjectiv; certitudine, substantiv feminin; incertitudine, substantiv feminin Forme diferite ale cuvantului cert: cértă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cert: *1) cert, -ă adjectiv (latina certus, despre cérnere. vezi cert 2). Sigur, pozitiv, neîndoĭos: un fapt cert. Determinat, anumit: o certă cantitate. adverb În mod cert. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CERT: CERT certtă (certți, certte) Care este lipsit de îndoială; fără îndoială; neîndoielnic; sigur. Succes cert. /<lat. certus Forme diferite ale cuvantului cert: certtă certți certte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cert: cert, certă a [Atestat: TDRG / Plural: certrți, certe / Etimologie: lat certus] De care nu te poți îndoi Si: sigur, neîndoios. Forme diferite ale cuvantului cert: certă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă, cerți, -te, adjectiv De care nu te poți îndoi; sigur, neîndoios. – latina literar certus. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă, cerți, -te, adjectiv De care nu te poți îndoi; sigur, neîndoios. – Din latina certus. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă, cerți, -te, adjectiv De care nu te poți îndoi; sigur, neîndoios. – Din latina certus. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă, cerți, -te, adjectiv De care nu te poți îndoi; sigur, neîndoios. Un fapt cert. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă adjectiv Sigur, neîndoielnic, neîndoios. [< latina certus, conform italiana certo]. Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CERT: CERT, -Ă adjectiv sigur, neîndoielnic, neîndoios. (< italiana certo, latina certus) Forme diferite ale cuvantului cert: cert-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cert: cert adjectiv masculin, plural cerți; forme singular cértă, plural cérte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cert: cert adjectiv masculin, plural cerți; forme cértă, plural cérte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cert: cert a. și adverb sigur, neîndoios: lucru cert. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cert: Cert ≠ incert, îndoielnic, nesigur Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cerắt: cerắt sn vezi ceret Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CERT' cerșitúrăCERSKI 1.cerșuícerșútCertCERTÁcertaménteCERTÁRECERTĂREÁȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cerắt Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cerắt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un lucru cerắt. A manifestat o superioritate cerắt. Verb reflexiv:ea un răspuns cerắt. Un procedeu cerắt. Dată cerắt. Căderea cerắt a orașului. – Crezi că vine azi? – cerắt! 8. – Așa s-au întîmplat lucrurile! – cerắt?. Un procedeu cerắt. Dată cerắt. CERT cerắttă cerắtți, cerắtte Care este lipsit de îndoială; fără îndoială; neîndoielnic; sigur. Succes cerắt. Cert, cerắtă a [Atestat: TDRG / Plural: cerắtrți, cerắte / Etimologie: lat certus] De care nu te poți îndoi Si: sigur, neîndoios. |
GRAMATICA cuvântului cerắt? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cerắt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cerắt poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE cert? Vezi cuvântul cert desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cert?[ cert ] Se pare că cuvântul cert are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cerắt |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A băga cuiva ceva în sau la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|