 | as |
|
| Cercător [ cer-că-tor ] VEZI SINONIME PENTRU cercător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cercator în mai multe dicționareDefinițiile pentru cercator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CERCĂTÓR: CERCĂTÓR, -OÁRE, cercători, -oare, substantiv masculin și forme (Învechit) Cel care face o încercare. Nu e rău... ca traducătorul romîn să consulte și pe cei cari, mai nainte de dînsul, s-au cercat a interpreta în limbe moderne pe autorii vechi, dar... nu, se cuvine ca noul cercător să-i ia orbește drept călăuze. ODOBESCU, S. II 367. Forme diferite ale cuvantului cercator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cercător: cercător, cercatoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 233 / Plural: cercatori, cercatoroare / Etimologie: cerca + -tor] (Înv) 1-6 smf, a (Om) care cearcă (1-3). 7-8 smf, a (Om) care cercetează. 9 substantiv masculin Cercetaș. 10 Informator. 11 substantiv masculin și feminin (Spc) Pețitor. 12 substantiv masculin (Înv) Spion. 13 substantiv feminin (Înv) Sondă. Forme diferite ale cuvantului cercator: cercatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CERCĂTÓR: CERCĂTÓR, -OÁRE, cercători, -oare, substantiv masculin și forme (învechit) Persoană care face o încercare, o probă, o experiență. – Din cerca + sufix -(ă)tor. Forme diferite ale cuvantului cercator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CERCĂTÓR: CERCĂTÓR, -OÁRE, cercători, -oare, substantiv masculin și forme (învechit) Persoană care face o încercare, o probă, o experiență. – Cerca + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului cercator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CERCĂTÓR: CERCĂTÓR, -OÁRE, cercători, -oare, substantiv masculin și forme (învechit) Persoană care face o încercare, o probă, o experiență. – Cerca + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului cercator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cercător: cercător a. care cearcă sau probează. ║ m. controlor: contracciii cumpărau pe cercători filozofie Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cercător: cercătór m. Vechĭ. Cercetător, iscoadă (Let. 1, 484). Controlor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cercător: cercătór (învechit) substantiv masculin, plural cercătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cercător: cercătór substantiv masculin, plural cercătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CERCATOR' cercătárecercătátcercătézcercătoárecercătórcercătúrăcerceáfcerceálăCERCEII-BÁBEI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cercător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cercător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cercător, cercătoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 233 / Plural: cercători, cercătoroare / Etimologie: cerca + -tor] Înv 1-6 smf, a Om care cearcă 1-3. |
GRAMATICA cuvântului cercător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cercător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cercător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cercător? Vezi cuvântul cercător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cercător?[ cer-că-tor ] Se pare că cuvântul cercător are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A prinde minte sau intranzitiv a prinde la minte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cercător are forma: cercătóri
