 | as |
|
| Cenuşă [ ce-nu-şă ] VEZI SINONIME PENTRU cenuşă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cenusa în mai multe dicționareDefinițiile pentru cenusa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENÚȘĂ substantiv feminin Substanță minerală în formă de praf, de culoare mohorîtă (între negru și alb), care rămîne după arderea unui corp. Cum tremură cenușa aspră, Ce-nfiorați îmi par cărbunii... GOGA, P. 20. Pune mîna pe clanța ușii de la sobă, deschide și vede înăuntru cenușă, rămasă de iarna trecută. spaniolă POPESCU, M. G. 33. Ai să-l găsești dormind în cenușă, cu nasul în tăciuni. CREANGĂ, P. 52. Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă. EMINESCU, O. I 84. • (Amintind de culoarea cenușei) Rochia-i ca pulberea cenușii-Și-n ochii mari ce tristă licărire! PĂUN-PINCIO, P. 72. (țvletaforic) Afară, din nourii de cenușă, începură să curgă rar flori argintii, mari, de omăt. SADOVEANU, O.III 113. • figurat Era o lume putredă și rea, Ascunsă-n faldul vînăt al minciunii. Ca un stilet s-a-nfipt penița ta Și, sub cenușă, – a răscolit tăciunii. CASSIAN, H. 75. • Expresia: A preface în cenușă = a distruge în întregime prin foc, a pustii. Pojarul de la 20 iulie [1827] prefăcuse în cenușă mai mult de jumătate a orașului Iașii. NEGRUZZI, S.I 15. A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a-i lua cuiva tot (cu forme legale), pentru achitarea unei datorii; a-l lăsa sărac lipit. A se alege (sau a nu rămîne decît) praf și cenușă (din ceva)= a se spulbera tot, a se pierde tot. A trage cenușa pe turta sa = a-și îngriji interesul propriu, a-și apăra cauza proprie. Ai cercat să mă strici cu Florica, pentru ca să tragi cenușa pe turta ta? ALECSANDRI, T. 930. Boierii trăgeau mereu cenușa pe turta lor și chinuiau și despoiau poporul. BĂLCESCU, O. I 351. A-și pune cenușă pe cap = a se pocăi, simțindu-se vinovat; a-și recunoaște vina sau greșeala. ♦ Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată de vulcanii în erupție. • Rămășițele unui mort incinerat. Nu va găsi nimeni verb reflexiv:eo deosibire între cenușa din trupul împăratului și dintr-a săracului. GOLESCU, î. 59. • figurat Ci din cenușa noastră risipită Pe cîmpul de luptă al Veacului Va înflori aievea... Frumosul nostru vis de fericire. BENIUC, vezi 32. • (Poetic) Puternica ta liră, de mîna-ți pipăită, A veacurilor stinse cenușâ-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, P. 142. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cenușă: cenúșă substantiv feminin singular [Atestat: PSALT. 208/5 / V: -șe / Etimologie: moștenit din latinescul *cinusia] 1 (Îoc spuză) Substanță minerală prăfoasă și (de obicei) răcită, care rămâne după arderea unor corpuri organice (lemne, cărbuni etc.) 2 (Pfm; îe) A se alege (sau a nu rămâne decât) praf și cenusa (din ceva) A nu se alege nimic. 3 (Pfm; Îe) A nu avea nici cenusa în vatră A fi sărac lipit pământului. 4 (Pfm; Îe) A-și pune cenusa în cap A se pocăi. 5-6 (Pfm; Îe) A lua (a- vinde) cuiva și cenusașa din vatră A-i lua (sau a-i vinde) absolut tot. 7 (Pfm; Îe) A-i da (cuiva) luleaua prin cenusa A-l face de râs. 8 (Pfm; Îe) A trage cenusașa (sau spuza) pe (sau sub) turta sa A-și îngriji interesul propriu. 9 (Pfm; Îae)A-și apăra cauza proprie. 10 (Pfm; Îlv) A preface în cenusa A arde. 11 (Pfm; Îal) A distruge cu totul. 12 (Pfm; Îe) A bate para în cenusa A se stinge focul. 13 (Pfm; Îs) Vântură- Persoană care nu face nimic. 14 (Spc) Substanță care rămâne în urma arderii morților. 15 (Fig) Resturi. 16 Praf. 17 (Îs) cenusa vulcanică Masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENÚȘĂ substantiv feminin 1. Reziduu solid format din substanțe minerale sub formă de pulbere, care rămâne după arderea completă a unui corp. • Expresia: A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc). A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie. A-și pune cenușă în cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala. ♦ Rămășițele unui mort incinerat. 2. (În sintagma) Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. – latina *cinusia (< cinis). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENÚȘĂ, cenuși, substantiv feminin 1. Reziduu solid format din substanțe minerale sub formă de pulbere, care rămâne după arderea completă a unui corp. • Expresia: A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc). A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie. A-și pune cenușă în cap = a-și recunoaște vina sau greșeala. ♦ Rămășițele unui mort incinerat. 2. (În sintagma) Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. – latina *cinusia (< cinis). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cenușa: cenușá [Atestat: DOSOFTEI, ap. CDDE / prezentul indicativ: cenusașéz / Etimologie: cenușă] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) preface în cenușă prin ardere Si: a cenuși (1-2), a cenușări (1), a încenușa (1-2), a încenuși (1-2). 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Pex) A (se) preface în praf Si: a cenuși (3-4), a încenușa (3-4), a încenuși (3-4). 5 verb tranzitiv: A prepara (ceva) cu cenușă Si: cenuși (5), a încenușa (5), a încenuși (5). 6-7 verb tranzitiv: A face (ceva) să aibă aspectul sau consistența cenușei Si: a cenuși (6-7), a încenușa (6-7), a încenuși (6-7). 8-9 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) colora în cenușiu Si: a cenuși (8-9), a încenușa (8-9), a încenuși (8-9). 10 verb tranzitiv: A acoperi cu cenușă Si: a cenuși (10), a încenușa (10), a încenuși (10). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENÚȘĂ substantiv feminin 1. Substanță minerală în formă de pulbere, care rămâne după arderea unui corp. • Expresia: A preface în cenușă = a distruge în întregime prin foc, a pustii. A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic. A-i lua (sau a-i vinde) cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot. A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie. A-și pune cenușă pe cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala. ♦ Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată de un vulcan în erupție. ♦ Rămășițele unui mort incinerat. – latina *cinusia (< cinus). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENÚȘĂ forme Masă pulverulentă reziduală, rezultată din arderea completă a unui corp (organic). • cenusa vulcanică pulbere fină aruncată de un vulcan în erupție. A preface în scrum și cenusa a distruge complet (prin ardere). A nu avea nici cenusa în vatră a fi foarte sărac. A-i lua cuiva și cenusaa din vatră a-i lua tot ce are. A-și pune cenusa pe (sau în) cap a-și recunoaște vina. [G.-D. cenușii] /<lat. cinusia Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cenușă: cenușă forme 1. materie rămasă după arderea lemnului și a altor corpuri; 2. figurat țărâna morților, rămășițele unui răposat. [Macedo-rom. cinușă; diminutif tras din latina CINIS (conform mânușă)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CENUȘĂ: CENUȘĂ substantiv (învechit și regional) scrum. (A ars și n-a rămas decît cenusa.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cenușă: cenúșă substantiv feminin, articulat cenúșa, genitiv dativ articulat cenúșii, plural cenúși Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cenușă: cenúșă substantiv feminin, articulat cenúșa, genitiv dativ articulat cenúșii; plural cenúși Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CENUSA' centurionátcenturoncenúrCENURÓZĂCENÚȘĂCENUȘÁRcenușárecenușăreásăcenușărí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cenușă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cenușă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 2 Pfm; îe A se alege sau a nu rămâne decât praf și cenușă din ceva A nu se alege nimic. 3 Pfm; Îe A nu avea nici cenușă în vatră A fi sărac lipit pământului. 4 Pfm; Îe A-și pune cenușă în cap A se pocăi. 5-6 Pfm; Îe A lua a- vinde cuiva și cenușășa din vatră A-i lua sau a-i vinde absolut tot. 7 Pfm; Îe A-i da cuiva luleaua prin cenușă A-l face de râs. 8 Pfm; Îe A trage cenușășa sau spuza pe sau sub turta sa A-și îngriji interesul propriu. 10 Pfm; Îlv A preface în cenușă A arde. 12 Pfm; Îe A bate para în cenușă A se stinge focul. 17 Îs cenușă vulcanică Masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție. CDDE / prezentul indicativ: cenușășéz / Etimologie: cenușă] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se preface în cenușă prin ardere Si: a cenuși 1-2, a cenușări 1, a încenușa 1-2, a încenuși 1-2. • cenușă vulcanică pulbere fină aruncată de un vulcan în erupție. A preface în scrum și cenușă a distruge complet prin ardere. A nu avea nici cenușă în vatră a fi foarte sărac. A-i lua cuiva și cenușăa din vatră a-i lua tot ce are. A-și pune cenușă pe sau în cap a-și recunoaște vina. A ars și n-a rămas decât cenușă. A ars și n-a rămas decît cenușă. |
GRAMATICA cuvântului cenușă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cenușă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cenușă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cenuşă? Vezi cuvântul cenuşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cenuşă?[ ce-nu-şă ] Se pare că cuvântul cenuşă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cenușă Inţelegi mai uşor cuvântul cenușă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A preface în cenușă = a distruge în întregime prin foc, a pustii A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic A-i lua sau a-i vinde cuiva și cenușa din vatră = a-i lua cuiva tot cu forme legale, pentru achitarea unei datorii; a-l lăsa sărac lipit A trage cenușa pe turta sa = a-și îngriji interesul propriu, a-și apăra cauza proprie A-și pune cenușă pe cap = a se pocăi, simțindu-se vinovat; a-și recunoaște vina sau greșeala ♦ Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată de vulcanii în erupție A se preface în cenușă = a se distruge în întregime prin foc A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic A-i lua sau a-i vinde cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot A trage cenușa sau spuza pe turta sa = a-și apăra cauza proprie A-și pune cenușă în cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala În sintagma Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție A se preface în cenușă = a se distruge în întregime prin foc A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic A-i lua sau a-i vinde cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot A trage cenușa sau spuza pe turta sa = a-și apăra cauza proprie A-și pune cenușă în cap = a-și recunoaște vina sau greșeala În sintagma Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată în atmosferă de un vulcan în erupție A preface în cenușă = a distruge în întregime prin foc, a pustii A nu avea nici cenușă în vatră = a fi foarte sărac, a nu avea nimic A-i lua sau a-i vinde cuiva și cenușa din vatră = a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot A trage cenușa sau spuza pe turta sa = a-și apăra cauza proprie A-și pune cenușă pe cap = a se pocăi, a-și recunoaște vina sau greșeala ♦ Cenușă vulcanică = masă de elemente fine aruncată de un vulcan în erupție |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cenușă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Apofiză zigomatică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cenușă are forma: cenúși
