 | as |
|
| Centru [ cen-tru ] VEZI SINONIME PENTRU centru PE ESINONIME.COM definiția cuvântului centru în mai multe dicționareDefinițiile pentru centru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU, (I 1, 2, II 1, 2) centre, substantiv neutru, (I 3, II 3) centri, substantiv masculin I. 1. (geometrie) Punct situat în interiorul unui cerc, la egală depărtare de toate punctele circumferinței, iar în interiorul unei sfere, la egală depărtare de toate punctele suprafeței ei. Centrul unui cerc. Centrul unei sfere. • (În expresie) În centrul (unei activități, unei preocupări etc.) = pe primul plan, la loc de frunte. Învățămîntul marxist-leninist al comuniștilor trebuie să stea mereu în centrul atenției tuturor organelor de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2702. Omul cu nevoile lui se află în centrul întregii politici a partidului și a statului democrat-popular. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2598. ♦ Punct de întîlnire a diagonalelor sau a axelor unei figuri. Centrul unui pătrat. Centrul unui dreptunghi. Centrul unei elipse. 2. Punct central al unei întinderi, al unui spațiu. Tibetul este așezat in centrul Asiei. ▭ Cu cît mă depărtam de centrul Europei și mă apropiam de țările d-voastră, curiozitatea mea creștea. ALECSANDRI, C. 109. Partid politic de centru = grupare caracteristică micii burghezii șovăielnice, care oscilează între partidele de dreapta și cele de stingă și care aparent se situează pe o poziție intermediară, dar de fapt este strîns legată de dreapta. ♦ Punct în mijlocul unui teren de sport, de unde se începe întrecerea la anumite jocuri sportive.3. (În expresie) Centru înaintaș = jucătorul care se află în mijlocul liniei de înaintare la anumite jocuri sportive. Mijlocaș (sau half) centru = jucătorul care se află în mijlocul liniei de mijlocași la anumite jocuri sportive.II. 1. Punct în care converg anumite forțe, în care sînt localizate anumite funcțiuni sau acte. Centru de colectare a laptelui. Centru de greutate (sau de gravitate) = punct de aplicație a rezultantei forțelor gravității care acționează asupra părților alcătuitoare ale unui corp. Centrul de gravitate al pămîntului. (figurat) Rusia Sovietică trebida inevitabil să devină, și intr-adevăr a devenit, stegand revoluției proletare mondiale, centrul de gravitate al forțelor revoluționare înaintate din Occident și Orient. STALIN, O. IV 255. 2. Loc unde este concentrată o activitate. Centru industrial. Centru politic. Centru de votare. Centru de documentare. Centru artistic. ▭ Ministerul Agriculturii trebuie să ia măsuri pentru lărgirea și completarea centrelor mecanice existente, precum și înființarea de noi centre mecanice care să asigure repararea și întreținerea parcului de mașini și tractoare din S.M.T. și gospodării agricole de stat. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 46. Să depunem toate eforturile pentru a face din cluburi puternice centre de luminare a maselor, care să contribuie din plin la formarea unui om nou, constructor conștient al socialismului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698. Un oraș, centru de lumini și de activitate. GHICA, S. 229. ♦ (Adesea determinat prin «administrativ») Oraș mare în care se găsesc cele mai importante instituții, în care sînt concentrate organele de conducere ale raionului, ale regiunii etc., în care se desfășoară o vie activitate. București, Cluj, Iași, Timișoara ele. sînt mari centre administrative ale Republicii noastre populare. ♦ Loc în care este concentrată activitatea administrativă și comercială a unui oraș, în care sînt grupate cele mai de seamă edificii publice. Vartolomeu Diaconu salută și luă calea centrului. C. PETRESCU, A. 345. ♦ (În cadrul unui sistem de organizare administrativă) Instituție superioară, conducătoare; putere administrativă centrală (din capitală). Domnul Ghiță Samson zîmbește, căci stă foarte bine cu centrul. SADOVEANU, M. 166. 3. (În expresie) Centru nervos = grup de celule nervoase care se găsesc în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru centru: céntru [Atestat: CANTEMIR, istorie 13 / V: chéncentru, chéndru / Plural: centrure sn, centruri substantiv masculin / Etimologie: franceza centre, lat centrum] 1 sn (Mat) Punct în raport cu care toate punctele unui cerc sau unei sfere sunt la aceeași distanță. 2 sn (Mat; șîs centru de simetrie) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. 3 sn (Șîs centru optic) Punct interior situat pe axa principală a unei lentile astfel încât orice rază refractată care trece prin el nu suferă nici o deviere. 4 sn (Fig) Miez. 5 sn (Fig) Fund. 6 sn (Fig) Adânc. 7 sn (Fig; îlav) În centrul atenției, preocupărilor etc. Pe primul plan. 8-9 sn (Pex) Ceea ce este în mijlocul unei întinderi, unui spațiu. 10 sn (Spc) Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, rugbi etc.) de unde începe partida sau de unde se repune mingea în joc. 11-14 substantiv masculin (Jucător aflat în) mijlocul liniei (de atac sau) de apărare la anumite jocuri sportive. 15 sn (Îs) centru de rotație Punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 16 sn (Mec) Punct în care acționează rezultanta mai multor forțe. 17 sn (Șîs centru de greutate sau al gravitației) Punct prin care trece constant rezultanta forțelor de gravitație care acționează asupra fiecăreia dintre moleculele unui corp. 18 sn (Îs) centru de oscilație Punct central al mișcării unui pendul. 19 substantiv masculin (Atm; pan) Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. 20 substantiv masculin (Atm; îs) centru nervos Grup de celule nervoase din encefal, bulb sau măduvă, la care vin excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. 21-22 sn (Pan) Loc (în care e concentrată sau) de unde e condusă o anumită activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală). 23 sn (Îs) centru administrativ Instituție conducătoare. 24 sn (Îs) centru universitar Localitate în care există instituții de învățământ superior. 25 sn (îs) centru de documentare Serviciu în cadrul unei biblioteci sau instituții care are ca sarcină procurarea de material documentar. 26 sn (Fig) Partide cu opțiuni moderate între partidele cu opinii de dreapta sau de stânga. 27 sn (Îlav) De centru Situat pe o poziție intremediară, între două opinii divergente. 28 substantiv masculin (Îs) centru dreapta Poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. 29 substantiv masculin (Îs) centru stânga Poziție politică de centru cu tendințe de stânga. 30 substantiv masculin (Îlpp) În centruI În toiul. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, substantiv neutru, (I 5, II 2) centri, substantiv masculin I. 1. substantiv neutru (matematică) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ♦ Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc. ♦ figurat (În locuțiune) În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan, la loc de frunte. 2. substantiv neutru (În sintagma) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 3. substantiv neutru Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate. 4. substantiv neutru Punct central al unei întinderi, al unui spațiu. ♦ specializare Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, handbal etc.), de unde începe partida sau de unde se repune mingea în acțiune, după înscrierea unui gol. 5. S. m. Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. II. 1. substantiv neutru Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor. 2. S. m. (În sintagma) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale. 3. substantiv neutru Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrată o activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală). • Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior. Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar. ♦ Instituție conducătoare; putere administrativă centrală. 4. substantiv neutru singular Poziție politică de mijloc între dreapta și stânga. • Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga. • locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme. Partid politic de centru. – Din limba franceza centre, latina centrum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, substantiv neutru, (I 5, II 2) centri, substantiv masculin I. 1. substantiv neutru (matematică) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ♦ Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc. ♦ figurat (În locuțiune) În centrul (atenției, preocupărilor etc.) = pe primul plan, la loc de frunte. 2. substantiv neutru (În sintagma) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 3. substantiv neutru Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate. 4. substantiv neutru Punct central al unei întinderi, al unui spațiu. ♦ specializare Punct marcat la mijlocul unui teren de joc (fotbal, handbal etc.), de unde începe partida sau de unde se repune mingea în acțiune, după înscrierea unui gol. 5. S. m. Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. II. 1. substantiv neutru Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor. 2. S. m. (În sintagma) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale. 3. substantiv neutru Loc (localitate sau parte dintr-o localitate) unde este concentrată o activitate (industrială, comercială, administrativă, culturală). • Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior. Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar. ♦ Instituție conducătoare; putere administrativă centrală. 4. substantiv neutru singular Poziție politică de mijloc între dreapta și stânga. • Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga. • locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme. Partid politic de centru. – Din limba franceza centre, latina centrum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU, (I 1, 2, 3, 4, II 1, 3) centre, substantiv neutru, (I 5, II 2) centri, substantiv masculin I. 1. (geometrie) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. Centrul unui dreptunghi. ♦ Punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. Centrul unui cerc. ♦ figurat (În expresie) În centrul (unei activități, unei preocupări etc.) = pe primul plan, la loc de frunte. 2. (În expresie) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 3. Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. Centru de greutate. 4. Punct central al unei întinderi, al unui spațiu. • Partid politic de centru = grupare caracteristică micii burghezii șovăielnice, care oscilează între partidele de dreapta și cele de stânga și care, deși aparent se situează pe o poziție intermediară, de fapt este strâns legată de dreapta. ♦ Punct în mijlocul unui teren de sport, de unde se începe întrecerea la anumite jocuri sportive. 5. (În expresie) Centru înaintaș = jucătorul care se află în mijlocul liniei de înaintare la anumite jocuri sportive. Mijlocaș (sau half) centru = jucătorul care se află în mijlocul liniei de mijlocași la anumite jocuri sportive. II. 1. Loc în care sunt localizate anumite funcții sau acte. Centrul reflexelor. 2. (În expresie) Centru nervos = grup de celule nervoase care se găsesc în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale. 3. Loc unde este concentrată o activitate. ♦ Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale raionului, ale regiunii etc. și în care se găsesc cele mai importante instituții. ♦ Ansamblu de clădiri, străzi și piețe în care este concentrată activitatea publică a unui oraș. ♦ Instituție superioară conducătoare; putere administrativă locală (din capitală). – în franceză centre (neologism din limba latină centrum). Forme diferite ale cuvantului centru: centrui centru1 centru2 centru3 Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU1 I. substantiv neutru 1. (matematică) punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. • punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. punct central al unui spațiu, al unei suprafețe. • punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc. 3. loc(alitate) în care sunt concentrate anumite activități (politico-administrative, economice, culturale etc.) • instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. • instituție care concentrează o activitate științifică. 4. (fizică) punct de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe. 5. poziție politică de mijloc, între concepțiile de dreapta și de stânga. II. substantiv masculin 1. (anatomie) punct în care sunt localizate anumite funcții. ♦ centru nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. 2. jucător aflat în mijlocul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive. (< limba franceza centre, latina centrum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU substantiv neutru și m. I. 1. (matematică) Punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare. ♦ Punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului. 2. Punct de mijloc, central, al unui spațiu, al unei suprafețe. ♦ (Sport) Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare (la anumite jocuri). II. Loc, punct unde sunt localizate anumite funcții, activități; sediu al unei activități. ♦ Loc către care converg anumite forțe. ♦ Oraș mare în care sunt concentrate organele de conducere ale județului, ale regiunii etc. ♦ Instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală. ♦ Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. [plural -re, -ri. / < latina centrum, conform italiana centro, limba franceza centre]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU1 centrue n. 1) matematică Punct interior situat la distanțe egale în raport cu toate punctele unei linii sau suprafețe exterioare; mijloc. centru al unui corp. 2) fizică Punct în care acționează rezultanta unui sistem de forțe. centru de gravitație. centru de atracție. 3) Loc, punct sau parte a unui lucru (a unui spațiu sau a unei suprafețe) situată la egală depărtare de marginile sau capetele periferice; mijloc. centruul orașului. 4) Loc (sau localitate) unde este concentrată o anumită activitate. centru cultural. centru administrativ. 5) Instituție unde sunt concentrate forțe în stare să efectueze un volum mare de muncă specializată. centru de programare. 6) figurat Punct în care sunt concentrate anumite forțe. centruul răului. /<fr. centre, latina centrum Forme diferite ale cuvantului centru: centrue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CENTRU: CENTRU s. 1. mijloc. (centru unui cerc.) 2. (fizică) centru de greutate = baricentru. 3. mijloc, (figurat) buric, inimă, (învechit figurat) dric. (În centru orașului.) 4. miez, mijloc, (figurat) buric, inimă. (În centru pămîntului.) 5. miez, nucleu. (centru unui corp.) 6. (figurat) focar, sediu. (centru proceselor radioactive.) 7. (figurat) bastion, citadelă, focar. (Un centru de cultură.) 8. oraș, (popular) tîrg. (Mă duc, ies puțin în centru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru centru: centru n. 1. punct geometric situat la egală distanță de toate punctele unei circumferințe; 2. mijlocul unui spațiu oarecare; 3. punctul unde mai multe lucruri se întrunesc si ating cea mai mare acțiune: Roma era centrul artelor; omul se consideră ca centrul universului; 4. în politică: partea unei adunări legislative situată între dreapta și stânga. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CENTRU: CÉNTRU2 centrui m. 1): centru nervos grup de celule nervoase care reglează funcțiile organismului. 2) Jucător care se află în mijlocul liniei de atac sau de apărare la unele jocuri sportive. /<fr. centre, latina centrum Forme diferite ale cuvantului centru: centrui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru centru: céntru (punct anatomic, jucător sportiv) substantiv masculin, articulat céntrul; plural céntri, articulat céntrii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru centru: céntru (punct central, localitate, instituție) substantiv neutru, articulat céntrul; plural céntre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru centru: céntru1 (punct anatomic, jucător) substantiv masculin, articulat céntrul; plural céntri, articulat céntrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru centru: céntru2 (punct central, localitate, instituție) substantiv neutru, articulat céntrul; plural céntre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CENTRU: -CÉNTRU2 elem. centri-. Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Centru: Centru ≠ periferie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru centru: -centru vezi centri- Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CENTRU: -CENTRU vezi centri-. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'CENTRU' CENTROSPÉRMĂCENTROSPÉRMECENTROSPERMIGÉNĂcentrozómCentrucentruírecéntumcentumvírcentumvirál |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CENTRU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului centru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Céntru [Atestat: CANTEMIR, istorie 13 / V: chéncentru, chéndru / Plural: centrure sn, centruri substantiv masculin / Etimologie: franceza centre, lat centrum] 1 sn Mat Punct în raport cu care toate punctele unui cerc sau unei sfere sunt la aceeași distanță. 2 sn Mat; șîs centru de simetrie Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice. 3 sn Șîs centru optic Punct interior situat pe axa principală a unei lentile astfel încât orice rază refractată care trece prin el nu suferă nici o deviere. 7 sn Fig; îlav În centrul atenției, preocupărilor etc. 15 sn Îs centru de rotație Punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație. 17 sn Șîs centru de greutate sau al gravitației Punct prin care trece constant rezultanta forțelor de gravitație care acționează asupra fiecăreia dintre moleculele unui corp. 18 sn Îs centru de oscilație Punct central al mișcării unui pendul. 20 substantiv masculin Atm; îs centru nervos Grup de celule nervoase din encefal, bulb sau măduvă, la care vin excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale. 23 sn Îs centru administrativ Instituție conducătoare. 24 sn Îs centru universitar Localitate în care există instituții de învățământ superior. 25 sn îs centru de documentare Serviciu în cadrul unei biblioteci sau instituții care are ca sarcină procurarea de material documentar. 27 sn Îlav De centru Situat pe o poziție intremediară, între două opinii divergente. 28 substantiv masculin Îs centru dreapta Poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta. 29 substantiv masculin Îs centru stânga Poziție politică de centru cu tendințe de stânga. 30 substantiv masculin Îlpp În centruI În toiul. CÉNTRU1 centrue n. Centru al unui corp. Centru de gravitație. Centru de atracție. Centruul orașului. Centru cultural. Centru administrativ. Centru de programare. Centruul răului. Centruul unui cerc. În centruul orașului. În centruul pământului. Centruul unui corp. Centruul proceselor radioactive. Un centru de cultură. Mă duc, ies puțin în centru. Centru unui cerc. În centru orașului. În centru pămîntului. Centru unui corp. Centru proceselor radioactive. Un centru de cultură. Mă duc, ies puțin în centru. CÉNTRU2 centrui m. 1: centru nervos grup de celule nervoase care reglează funcțiile organismului. |
GRAMATICA cuvântului CENTRU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului centru. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CENTRU poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE centru? Vezi cuvântul centru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul centru?[ cen-tru ] Se pare că cuvântul centru are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CENTRU Inţelegi mai uşor cuvântul centru dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe = pe primul plan, la loc de frunte Partid politic de centru = grupare caracteristică micii burghezii șovăielnice, care oscilează între partidele de dreapta și cele de stingă și care aparent se situează pe o poziție intermediară, dar de fapt este strîns legată de dreapta În expresie Centru înaintaș = jucătorul care se află în mijlocul liniei de înaintare la anumite jocuri sportive Mijlocaș sau half centru = jucătorul care se află în mijlocul liniei de mijlocași la anumite jocuri sportive Centru de greutate sau de gravitate = punct de aplicație a rezultantei forțelor gravității care acționează asupra părților alcătuitoare ale unui corp În expresie Centru nervos = grup de celule nervoase care se găsesc în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale = pe primul plan, la loc de frunte Substantiv neutru În sintagma Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație În sintagma Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme = pe primul plan, la loc de frunte Substantiv neutru În sintagma Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație În sintagma Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale Centru universitar = localitate în care există instituții de învățământ superior Centru de documentare = bibliotecă, secție într-o bibliotecă sau într-o instituție, care are ca sarcină principală furnizarea de material documentar Centru-dreapta = poziție politică de mijloc cu tendințe de dreapta Centru-stânga = poziție politică de mijloc cu tendințe de stânga locuțiune adjectiv De centru = care se situează pe o poziție intermediară, între două opinii extreme = pe primul plan, la loc de frunte În expresie Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație Partid politic de centru = grupare caracteristică micii burghezii șovăielnice, care oscilează între partidele de dreapta și cele de stânga și care, deși aparent se situează pe o poziție intermediară, de fapt este strâns legată de dreapta În expresie Centru înaintaș = jucătorul care se află în mijlocul liniei de înaintare la anumite jocuri sportive Mijlocaș sau half centru = jucătorul care se află în mijlocul liniei de mijlocași la anumite jocuri sportive În expresie Centru nervos = grup de celule nervoase care se găsesc în encefal, în bulb sau în măduvă, la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale ♦ centru nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale ♦ Sport Centru-înaintaș = jucător de la mijlocul liniei de înaintare la anumite jocuri ♦ Centri nervoși = părți ale sistemului nervos unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale Fizică centru de greutate = baricentru Fizică centru de greutate = baricentru |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CENTRU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Polimetacrilat de metil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul centru are forma: céntri
