|
Cenaclu [ ce-na-clu ] VEZI SINONIME PENTRU cenaclu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cenaclu în mai multe dicționareDefinițiile pentru cenaclu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU, cenacluri, substantiv neutru Grup de literați sau de artiști avînd o îndrumare critică comună, o ideologie comună; reuniune a unui asemenea grup. vezi cerc, școală. Uniunea compozitorilor din R.P.R. își propune să organizeze concerte, reuniuni, cenacluri muzicale și audiții, în care să se pună în discuție lucrările compozitorilor și problemele creației. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 5/l. – plural și: cenacle (CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 11/6). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU, cenacluri, substantiv neutru Grup de literați, de artiști etc. legați prin afinități estetice, temperamentale, care au aspirații, program estetic comun și, uneori, o publicație proprie; reunire periodică a unui asemenea grup. [plural și: cenacle] – Din limba franceza cénacle, latina cenaculum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU, cenacluri, substantiv neutru Grup de literați, de artiști etc. legați prin afinități estetice, temperamentale, care au aspirații, program estetic comun, uneori o publicație proprie. ♦ Reunire periodică a unui asemenea grup. [plural și: cenacle] – Din limba franceza cénacle, latina cenaculum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU cenacluri n. 1) Grup de oameni (de artă) legați printr-un program estetic unic. cenaclu literar. 2) Întrunire periodică a unui astfel de grup, când se citește și se discută creația membrilor săi. /<fr. cénacle, latina cenaculum Forme diferite ale cuvantului cenaclu: cenacluri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU substantiv neutru Grup de literați, de artiști etc. care au o ideologie comună, un program literar, artistic etc. comun; reuniune a unui asemenea grup. [plural -uri, -le. / < limba franceza cénacle, conform latina coenaculum – sală]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU, cenacluri, substantiv neutru Grup de literați sau de artiști având o îndrumare critică și o ideologie comună; reunire a unui asemenea grup. [plural și: cenacle] – în franceză cénacle (neologism din limba latină cenaculum). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CENACLU: CENÁCLU substantiv neutru grup de scriitori, artiști etc. cu o ideologie comună, un program estetic comun; reuniune periodică a unui asemenea grup. (< limba franceza cénacle, latina cenaculum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cenaclu: cenáclu (-le), substantiv neutru – Reuniune de scriitori sau artiști. în franceză cénacle. – derivat cenacular, adjectiv, latinism pe care l-am găsit folosit numai de Lovinescu. Forme diferite ale cuvantului cenaclu: cenaclu-le Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cenaclu: *cenáclu forme, plural e (în franceză cénacle, latina cenáculum, despre cena, cină). Mică adunare de intelectualĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cenaclu: cenáclu substantiv neutru (silabe -clu), articulat cenáclul; plural cenácluri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cenaclu: cenáclu (-na-clu) substantiv neutru, articulat cenáclul; plural cenácluri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CENACLU' cenáccenăcélcenaclístcenaclístăcenáclucenaculárcenăcútCENADCENADE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cenaclu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cenaclu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CENÁCLU cenacluri n. Cenaclu literar. |
GRAMATICA cuvântului cenaclu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cenaclu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cenaclu poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cenaclu? Vezi cuvântul cenaclu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cenaclu?[ ce-na-clu ] Se pare că cuvântul cenaclu are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bucătărie de campanie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|