|
Celui [ ce-lu-i ] VEZI SINONIME PENTRU celui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului celui în mai multe dicționareDefinițiile pentru celui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a celui (forma la infinitiv) A celui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru celui: celuí (-uésc, celuít), verb – (Transilvania și Moldova) A înșela, a momi. – Variante încelui. în limba maghiara csalni (Cihac, II, 488; Berneker 135); conform limba sârbă čalovati, rut. čaljovaty. – derivat (în)celuitor, adjectiv (înșelător); (în)celuială, substantiv feminin (înșelăciune, fraudă); celuitură, substantiv feminin (înșelăciune); cel(u)șag, celșug, substantiv neutru (înșelăciune). Aceleiași rădăcini îi aparțin ciolă, substantiv feminin (Transilvania de Nord, înșelăciune, capcană), din în limba maghiara csal; ciolar, adjectiv (șarlatan, trișor); cealău, substantiv masculin (Transilvania, șarlatan, trișor), din în limba maghiara csaló. Forme diferite ale cuvantului celui: -uésc celuít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CELUI: CELUÍ, celuiesc, verb IV. tranzitiv (Regional) A înșela, a amăgi. Zis-a badea c-a veni Pînă-n fundul grădinii... D-a mințit și n-a venit, Doamne, rău-m-a celuit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 97. • reflexiv Cum mă culc, cum te visez! Pun mîna, nu le găsesc... Doamne, cum mă celuiesc! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 16. ♦ A ademeni, a momi. Pe mine m-a celuit de la părinți, cînd eram numai de trei ani. RETEGANUL, P. I 35. – Variantă: înceluí (RETEGANUL, P. III 40) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru celui: celuí [Atestat: PALIA (1582), ap. GCR 51 / P: celuilu-i / prezentul indicativ: celuiésc / Etimologie: mg csalni] (Reg) 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) înșela. 3 verb reflexiv: A constata că a fost înșelat Si: a se încelui (3). A verb tranzitiv: A decepționa. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CELUI: CELUÍ, celuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) înșela, a (se) amăgi. ♦ tranzitiv A ademeni, a momi. – Din limba maghiară csalni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CELUI: CELUÍ, celuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) înșela, a (se) amăgi. ♦ tranzitiv A ademeni, a momi. – Din limba maghiară csalni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CELUI: CELUÍ, celuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (regional) A (se) înșela, a (se) amăgi. ♦ tranzitiv A ademeni, a momi. – limba maghiară csalni. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru celui: celuí (a celui) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele celuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea celuiá; conjunctiv prezent 3 să celuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru celui: celuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele celuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea celuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural celuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru celui: celui verb vezi ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru celui: celuí, celuiesc, verb – A înșela, a momi. – Din limba maghiară csalni. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
CUVINTE APROPIATE DE 'CELUI' celtológceltologíecélturicelắuCELUÍCELUIÁLĂCELUÍRECELUÍTCELUITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL celui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului celui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii GCR 51 / P: celuilu-i / prezentul indicativ: celuiésc / Etimologie: mg csalni] Reg 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se înșela. Celuí a celui regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele celuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea celuiá; conjunctiv prezent 3 să celuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului celui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului celui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul celui poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE celui? Vezi cuvântul celui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul celui?[ ce-lu-i ] Se pare că cuvântul celui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL celui |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu-i fi de-a buna cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|