 | as |
|
| Catalogare [ ca-ta-lo-ga-re ] VEZI SINONIME PENTRU catalogare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului catalogare în mai multe dicționareDefinițiile pentru catalogare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru catalogare: catalogáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: catalogaregări / Etimologie: cataloga] 1 Înregistrare într-un catalog (1) Si: catalogat1. 2 Enumerare. 3 (Fig; dep) Considerare a cuiva drept... Si: (fam) catalogat1, categorisire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CATALOGARE: CATALOGÁRE, catalogări, substantiv feminin Acțiunea de a cataloga. vezi clasare. Catalogarea bibliotecii, începută de cîțiva ani, nu se mai isprăvea. BART, E. 174. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CATALOGARE: CATALOGÁRE, catalogări, substantiv feminin Acțiunea de a cataloga și rezultatul ei. – vezi cataloga. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CATALOGARE: CATALOGÁRE, catalogări, substantiv feminin Acțiunea de a cataloga și rezultatul ei. – vezi cataloga. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CATALOGARE: CATALOGÁRE substantiv feminin Acțiunea de a cataloga și rezultatul ei. [< cataloga]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru catalogare: catalogáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat catalogării; plural catalogări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru catalogare: catalogáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat catalogắrii; plural catalogắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CATALOGARE: CATALOGÁRE, catalogări, substantiv feminin Acțiunea de a cataloga. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
CUVINTE APROPIATE DE 'CATALOGARE' catalizórcătălnițăCATALÓGcatalogácatalogárecatalogátcataloghézcatalogizacatalogográfic |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CATALOGARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului catalogare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Catalogáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: catalogaregări / Etimologie: cataloga] 1 Înregistrare într-un catalog 1 Si: catalogat1. |
GRAMATICA cuvântului CATALOGARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului catalogare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CATALOGARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE catalogare? Vezi cuvântul catalogare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul catalogare?[ ca-ta-lo-ga-re ] Se pare că cuvântul catalogare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma colorant substantiv?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul catalogare are forma: catalogări
