eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție casnic


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Casnic [ cas-nic ]
VEZI SINONIME PENTRU casnic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului casnic în mai multe dicționare

Definițiile pentru casnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru casnic:
cásnic, casnică [Atestat: PRAV. (Muntenia) 551 / Plural: casnicici, casnicice / Etimologie: casă1 + -nic] 1 a Specific casei Si: domestic, (înv) căsean. 2 a Referitor la casă (1) Si: domestic, (înv) căsean. 3 a Care provine de la casă (1) Si: domestic, (înv) căsean. 4 a Care aparține casei Si: domestic, (înv) căsean. 5 a (Nob; despre animale) Domesticit. 6 a (Înv) Economic. 7 a (Mai ales despre oameni) Care își petrece timpul acasă, în familie. 8 a (îs) Industrie - Activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei nevoilor proprii. 9-10 smf, a (înv) (Om) căsătorit. 11 substantiv masculin (Înv; nob) Proprietarul casei. 12 substantiv masculin și feminin (Înv; mpl) Persoane care locuiesc împreună într-o casă, formând o familie Si: (înv) căsaș, căsean. 13 substantiv masculin și feminin (Înv) Persoană care se află în serviciul cuiva. 14 substantiv masculin și feminin (Înv) Tovarăș. 15 substantiv feminin Femeie care se ocupă numai cu gospodăria Si: gospodină.
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CASNIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC, -Ă, casnici, -ce, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin

I. Adj.

1. Care ține de casă1, de gospodărie.
       • Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii.

2. Care își petrece timpul liber acasă, în familie.

II.

1. S. forme Femeie care se ocupă numai cu gospodăria; gospodină.

2. S. m. (Rar) Căsean.

– Casă1 + sufix -nic.
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CASNIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC2, -Ă, casnici, -e, adjectiv

1. Care ține de casă sau de gospodărie. Trebile casnice și ale statului în care Cantemir avusese parte... nu-l putură înturna de la ocupațiile literare. NEGRUZZI, S. II 146.
       • Industrie casnică = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple și cu mijloace neevoluate.

2. (Despre persoane) Care duce o viață retrasă, care își petrece timpul liber acasă, în familie.
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CASNIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC, -Ă, casnici, -ce, adjectiv, substantiv masculin și forme

I. Adj.

1. Care ține de casă1, de gospodărie.
       • Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii.

2. Care își petrece timpul liber acasă, în familie.

II.

1. S. forme Femeie care se ocupă numai cu gospodăria; gospodină.

2. S. m. (Rar) Căsean.

– Casă1 + sufix -nic.
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CASNIC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC2, -Ă, casnici, -ce, adjectiv

1. Care ține de casă1, de gospodărie.
       • Industrie casnică = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple.

2. Care își petrece timpul liber acasă, în familie.

– Din casă1 + sufix -nic.
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CASNIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC1, casnici, substantiv masculin (Rar, mai ales la plural ) Căsean. Ședeau casnicii la lucru iarna. ISPIRESCU, L. 285. Stăpînul și stăpîna dau mîna cu noii casnici, ori cu vechii oameni ai casei. EMINESCU, N. 141.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CASNIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CASNIC adjectiv

1. conjugal, matrimonial, (livresc) marital, (învechit) căsătoresc, căsnicesc, soțiesc. (Viață casnic.)

2. domestic, familial, gospodăresc. (Treburi casnic.)

3. domestic, menajer. (Aparat de uz casnic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CASNIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC2 casniccă (casnicci, casnicce) m. și forme

1) Persoană care locuiește într-o casă cu alți membri ai familiei.

2) Persoană nesalarizată care se ocupă numai cu gospodăria. /casă + sufix casnicnic
Forme diferite ale cuvantului casnic: casniccă casnicci casnicce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

casnic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru casnic:
cásnic, -ă adjectiv (despre casă 1). De casă, domestic: animale casnice. Ĭubitor de casă, gospodar: casnic și așezat (verb reflexiv:. 1923, 7, 34). substantiv Persoană din casă (căsean).
Forme diferite ale cuvantului casnic: casnic-ă calatîr

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CASNIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC1 casniccă (casnicci, casnicce) Care ține de casă; propriu casei; gospodăresc. Aparat de uz casnic. /casă + sufix casnicnic
Forme diferite ale cuvantului casnic: casniccă casnicci casnicce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

casnic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru casnic:
casnic a.

1. de casă;

2. care ține o casă, gospodar: femeie casnică. ║ m. om de al casei.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

casnic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru casnic:
cásnic adjectiv masculin, substantiv masculin, plural cásnici; adjectiv feminin, substantiv feminin cásnică, plural cásnice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

casnic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru casnic:
cásnic adjectiv masculin, substantiv masculin, plural cásnici; forme singular cásnică, plural cásnice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CASNIC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC1, casnici, substantiv masculin (Rar) Căsean.

– Din casă1 + sufix -nic.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CASNIC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CASNIC:
CÁSNIC substantiv verbal bărbat, soț.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

casnic
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru casnic:
casnic substantiv verbal BĂRBAT. SOȚ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CASNIC'
casnáccasấncăcașnéucăsníCÁSNICCÁSNICĂCĂSNICÉSCcăsnicéștecăsnicí

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL casnic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului casnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Cásnic, casnică [Atestat: PRAV.
Muntenia 551 / Plural: casnicici, casnicice / Etimologie: casă1 + -nic] 1 a Specific casei Si: domestic, înv căsean.
Viață casnic.
Treburi casnic.
Aparat de uz casnic.
CÁSNIC2 casniccă casnicci, casnicce m.
/casă + sufix casnicnic.
Treburi casnic.
Aparat de uz casnic.
CÁSNIC1 casniccă casnicci, casnicce Care ține de casă; propriu casei; gospodăresc.
Aparat de uz casnic.
/casă + sufix casnicnic.

GRAMATICA cuvântului casnic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului casnic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul casnic poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul casnic sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul casnic are forma: cásnici
  • single icon La singular substantivul casnic are forma: cásnică
VEZI PLURALUL pentru casnic la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE casnic?
Vezi cuvântul casnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul casnic?
[ cas-nic ]
Se pare că cuvântul casnic are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL casnic
Inţelegi mai uşor cuvântul casnic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii
Industrie casnică = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple și cu mijloace neevoluate
Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii
Industrie casnică = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL casnic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de iarnă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii
regional stejărică
necesar în timpul iernii; care se face iarna
continuând mereu în acest fel
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app