|
Carotă [ ca-ro-tă ] VEZI SINONIME PENTRU carotă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului carota în mai multe dicționareDefinițiile pentru carota din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a carota (forma la infinitiv) A carota conjugat la timpul prezent:
|
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ, carote, substantiv feminin 1. Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galbenă-roșiatică, foarte bogat în zaharuri. 2. Probă de rocă, de formă cilindrică, extrasă din gaura de sondă pentru cercetarea caracteristicilor terenului. 3. Corp de probă cilindric luat din betonul de fundație al unei șosele, în vederea verificării în laborator a proprietăților fizice și mecanice ale acesteia. 4. figurat (Rar) Înșelătorie, șmecherie, trișare, șarlatanie. 5. (La jocul de biliard) Poziție dificilă lăsată adversarului care urmează să execute lovitura. – Din limba franceza carotte. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carotă: carótă substantiv feminin [Atestat: DA / V: carotaót substantiv masculin (pl: carotaoți) / Plural: carotate / Etimologie: franceza carotte] 1 Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galben-roșiatică (Daucus carota). 2 (Glg) Probă cilindrică de material luată din fundul găurii unei sonde pentru a determina structura stratului străbătut. 3 (Spc) Probă cilindrică de material luată din betonul de fundație al unei șosele, în vederea verificării proprietăților fizice și mecanice ale acestuia în laborator. 4 (Fig; rar) Înșelătorie. 5 (La jocul de bilard) Poziție dificilă lăsată adversarului care urmează să execute lovitura. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ substantiv feminin I. ((livresc)) Morcov. ♦ Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte, de culoare galbenă-roșiatică. II. Probă cilindrică de material, luată din fundul găurii unei sonde pentru a determina structura stratului străbătut. ♦ Probă cilindrică luată din betonul de fundație al unei șosele după 28 de zile de la turnare. III. (figurat; franțuzism) Înșelătorie, șarlatanie. IV. (familial) Joc răutăcios la biliard, potrivit căruia i se lasă adversarului o lovitură grea. [< limba franceza carotte, conform latina carota – morcov]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ, carote, substantiv feminin 1. Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galbenă-roșiatică. 2. Probă cilindrică de material luată din betonul de fundație al unei șosele, în vederea verificării proprietăților fizice și mecanice ale acesteia în laborator. 3. figurat (Rar) Înșelătorie, șmecherie, trișare, șarlatanie. 4. (La jocul de biliard) Poziție dificilă lăsată adversarului care urmează să execute lovitura. – Din limba franceza carotte. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ substantiv feminin I. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte. II. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura și caracteristicile straturilor. • probă luată din betonul de fundație al unei șosele pentru stabilirea proprietăților fizico-mecanice. III. (figurat) înșelătorie, șarlatanie. IV. (familial) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea. (< limba franceza carotte, latina carota, greacă karoton, morcov) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ2 carotae forme 1) Probă de rocă extrasă prin foraj în vederea verificării proprietăților terenului. 2) Probă de material luată din betonul unei șosele, în vederea determinării proprietății fizico-mecanice a acesteia. 3) Poziție dificilă la jocul de biliard, lăsată în mod intenționat adversarului. /<fr. carotte Forme diferite ale cuvantului carota: carotae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ2, carote, substantiv feminin Probă cilindrică de material, luată din fundul găurii unei sonde, pentru a determina structura stratului străbătut. ♦ Probă cilindrică de material, luată din betonul de fundație al unei șosele, după 28 zile de la turnare. – în franceză carotte. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ2 carote, substantiv feminin Probă cilindrică luată din fundul găurii unei sonde, pentru a determina structura geologică și mineralogică a stratului. ♦ Probă cilindrică luată din betonul de fundație al unei șosele, după 28 de zile de la turnare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carota: carotá vi [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: carotatéz / Etimologie: franceza carotter] (Frm) 1 A înșela. 2 A extorca. 3 (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. 4 (Glg) A preleva o carotă (2) din teren. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAROTA: CAROTÁ, carotez, verb I. intranzitiv (Franțuzism) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din limba franceza carotter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAROTA: CAROTÁ, carotez, verb I. intranzitiv (livresc) A înșela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din limba franceza carotter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CAROTA: CAROTÁ verb I. intr. (Franțuzism) A înșela; a estorca. ♦ A juca astfel la biliard încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. [< limba franceza carotter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CAROTA: CAROTÁ verb intr. (familial) a înșela; a estorca. • a juca la biliard astfel încât adversarului să-i rămână o lovitură dificilă. (< limba franceza carotter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ, carote, substantiv feminin Varietate de morcovi foarte timpurii, cu rădăcini scurte, globuloase, de culoare galbenă-roșiatică, cu carnea foarte fragedă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ1, carote, substantiv feminin Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte, globuloase, de culoare galbenă-roșiatică. – în franceză carotte. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARÓTĂ: CARÓTĂ1 forme livresc Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte de culoare galbenă-roșcată. /<fr. carotte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carota: carotá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu carotéz, persoana a treia singular: el / ea și plural caroteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru carota: carotá (a carota) (livresc) verb, indicativ prezent 3 caroteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru carotă: carótă substantiv feminin, genitiv dativ articulat carótei; plural caróte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carotă: carótă substantiv feminin, plural caróte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAROTA' carosátcaroseríecarosiércarótcarotácarotájcaroténCAROTENEMÍECAROTENODERMÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL carotă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului carotă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Carótă substantiv feminin [Atestat: DA / V: carotăót substantiv masculin pl: carotăoți / Plural: carotăte / Etimologie: franceza carotte] 1 Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galben-roșiatică Daucus carota. CARÓTĂ2 carotăe forme 1 Probă de rocă extrasă prin foraj în vederea verificării proprietăților terenului. Carotá vi [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: carotătéz / Etimologie: franceza carotter] Frm 1 A înșela. Carotá a carotă livresc verb, indicativ prezent 3 caroteáză. |
GRAMATICA cuvântului carotă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului carotă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul carotă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE carotă? Vezi cuvântul carotă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul carotă?[ ca-ro-tă ] Se pare că cuvântul carotă are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sistem pentatonic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|