 | as |
|
| Galben [ gal-ben ] VEZI SINONIME PENTRU galben PE ESINONIME.COM definiția cuvântului caras galben în mai multe dicționareDefinițiile pentru caras galben din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN3, -Ă, galbeni, -e, adjectiv De culoarea aurului, a cerii, a lămîii, a șofranului etc. Am văzut deodată galbenii d-tale trandafiri! GALACTION, O. I 349. Părul... era încărcat de pere galbene ca ceara, de coapte ce erau, și dulci ca mierea. CREANGĂ, P. 290. De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? EMINESCU, O. I 137. Ca spicul cel galben, tu fruntea înclini. BOLINTINEANU, O 78. • Rasă galbenă = unul dintre grupurile de popoare care se caracterizează prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri galbene = boală contagioasă, transmisă de o specie de țînțari, răspîndită în țările tropicale și caracterizată prin febră și icter. • (Substantivat, în expresie) A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a i se face rău, a-i veni amețeală. Ilinca... plîngea, de i se dihoca inima, pînă ce i se făcea galben înaintea ochilor. VLAHUȚĂ, O. A. 98. • (Adverbial) Prin al nopții aer întunecos și des Abia pătrunde galben lumina-n raze rare. EMINESCU, O. IV 470. ♦ (Despre chipul omului sau despre părți ale chipului; prin extensie despre oameni) Palid; de o culoare cadaverică. Era galben la față de mînie. ▭ Nevestele din Danilofca așteptau pe țărm galbene de nesomn. DUMITRIU, P. forme 32. Merserăm la un cafeu pe malul mării. Aci aflarăm o mulțime de turci, cu chipuri galbene și posomorîte. BOLINTINEANU, O. 283. Fruntea înaintată, galbenă ca ceara... se lega cu un nas coroietic. RUSSO, S. 28. • Expresia: (A se face) galben ea ceara sau ca turta (sau ca făclia) de ceară = (a deveni) palid de spaimă sau din cauza unei boli, a unei epuizări fizice. Era galben ca ceara și abia îngîna cuvintele. SLAVICI, O. II 170. A doua zi îl găsiră tot cu cartea în mînă și searbăd și galben ca turta de ceară, de pare că muncise cine știe la ce lucruri grele. ISPIRESCU, L. 102. Galben ca făclia de galbenă ceară Ce aproape-i ardea, Pe-o scîndură veche, aruncat afară, De somnul cel vecinic Groz-acum zăcea. ALECSANDRI, P. A. 49. ♦ (Despre părul oamenilor) Blond. ♦ (Despre părul cailor) Șarg. Să scutură de-i căzu tot părul de pe el și rămase numai un păr luciu, galben ca aurul, și era acum calul mai frumos decît toți cîți îi avea împăratul. RETEGANUL, P. II 10. Forme diferite ale cuvantului galben: galben-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN, -Ă, galbeni, -e, adjectiv, substantiv 1. Adj. De culoarea aurului, a lămâii[1] etc. • Rasă galbenă = grup de popoare care se caracterizează prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri galbene = boală contagioasă răspândită în țările tropicale, transmisă de o specie de țânțari, caracterizată prin febră și prin colorarea pielii în galben (2). • Expresia: (A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli. (Substantivat, n.) A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a-i veni (cuiva) amețeală, a i se face rău. ♦ (Despre fața omului sau despre alte părți ale corpului său; prin extensie despre oameni) Palid. ♦ (Despre părul oamenilor) Blond. ♦ (Despre părul sau culoarea cailor) Șarg. 2. substantiv neutru Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între portocaliu și verde. ♦ Substanță, colorant, pigment care are culoarea descrisă mai sus. • Galben de cadmiu = sulfură de cadmiu întrebuințată ca pigment galben-oranj în pictură. Galben de crom = pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru obținerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede străine de aur, de valori variabile, care au circulat și în țările românești. 4. S. forme (În sintagma) Galbenă de Odobești = specie de viță de vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. [Variante: (popular) gálbin, -ă adjectiv, substantiv] – latina galbinus. Forme diferite ale cuvantului galben: galben-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN, -Ă, galbeni, -e, adjectiv, substantiv neutru, substantiv masculin, substantiv feminin 1. Adj. De culoarea aurului, a lămâii etc. Friguri galbene = boală contagioasă răspândită în țările tropicale, transmisă de o specie de țânțari și caracterizată prin febră și prin colorarea pielii în galben. Rasa galbenă = grup de popoare asiatice cu pielea de culoare galbenă-brună. • Expresia: (A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli. (Substantivat, n.) A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a-i veni (cuiva) amețeală, a i se face rău. ♦ (Despre fața omului sau despre alte părți ale corpului său; prin extensie despre oameni) Palid. ♦ (Despre părul oamenilor) Blond. ♦ (Despre părul sau culoarea cailor) Șarg. 2. substantiv neutru Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situată între portocaliu și verde. ♦ Substanță, colorant, pigment care are culoarea descrisă mai sus. • Galben de cadmiu = sulfură de cadmiu folosită ca pigment galben-oranj în pictură. Galben de crom = pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru obținerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede străine de aur, de valori variabile, care au circulat și în Țările Române în Evul Mediu. 4. S. forme (În sintagma) Galbenă de Odobești = soi de viță-de-vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. [Variante: (popular) gálbin, -ă adjectiv, substantiv neutru, substantiv masculin] – latina galbinus. Forme diferite ale cuvantului galben: galben-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GALBEN: GALBEN adjectiv, s. 1. adjectiv bălai, bălan, blond, (popular) gălbior, (învechit și regional) plăviț, (regional) plăvai, plăvan, plăviu, (Banat) băl. (Cu părul galben.) 2. adjectiv îngălbenit, ofilit, pălit, trecut, uscat, veșted, veștejit, (popular) gălbenit, (regional) pîhăvit, (Moldova și Bucovina) ugilit. (O plantă, o frunză galben.) 3. adjectiv îngălbenit, palid, (livresc) pal, (rar) pălit, (învechit și popular) searbăd, (popular și fam.) gălbejit, (popular) pierit, spelb, (învechit și regional) smolit, (regional) gălbăcios, (Banat și Olt.) galfăd. (galben de emoție.) 4. substantiv (învechit) zimț. (I-a numărat o mie de galben.) 5. substantiv (învechit) ughi. (galben era o monedă de aur.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN2 galbenă (galbeni, galbene) 1) Care este de culoarea aurului sau a lămâii; ca aurul; ca lămâia. Culoare galbenă. Floare galbenă. • Rasă galbenă (sau mongoloidă) populație din Asia, caracterizată prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri galbene boală contagioasă, răspândită în țările tropicale de către țânțari. 2) (despre față sau despre alte părți ale corpului omului) Care este palid (din cauza alimentării insuficiente cu sânge). * A se face (sau a fi) galben ca ceara a deveni palid (din cauza spaimei, a oboselii, a unei boli etc.). 3) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă. /<lat. galbinus Forme diferite ale cuvantului galben: galbenă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru galben: gálben, -ă adjectiv (latina gálbinus, gălbiŭ, despre galbus, galben verziŭ, rudă cu flavus, blond, fulvus, roșcat, și vechea slavă plavĭnŭ, galben; limba franceza jaune, din falne. vezi plávan). De coloarea gălbenușuluĭ, între portocaliŭ și verde: ceara, auru, lămîĭa aŭ o coloare galbenă. Palid: om galben de frică. S. m. O monetă austriacă de aur în valoare de 11 francĭ și 75 de banĭ (37 de leĭ vechĭ. vezi florin). substantiv neutru Coloarea galbenă. Frigurĭ galbene, o boală gastro-intestinală foarte gravă care îngălbenește pelea. – În est galbăn, plural -enĭ, -ene, popular galbîn, plural -inĭ, -ine. Forme diferite ale cuvantului galben: galben-ă duce galbende galbenta Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN1 substantiv neutru Una dintre culorile spectrului solar, situată între portocaliu și verde. Tot cimitirul pare galben, un galben enervant, care supără ochiul. SAHIA, U.R.S.S. 66. S-arată-n galbenul ce scade Topindu-și fața în azur O minaretă cu arcade Ce predomnește împrejur. MACEDONSKI, O. I 55. • Galben de alizarină = materie colorantă întrebuințată în industria textilă. Galben de anilină = materie colorantă întrebuințată la colorarea grăsimilor și la fabricarea unor coloranți. Galben de crom = cromat de plumb, folosit ca pigment la prepararea vopselelor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN2, galbeni, substantiv masculin Veche monedă de aur străină, care a circulat și în țările romînești și al cărei curs a variat după timp și după țările de origine. Vestit era odată lăutarul! La zile mari, bătrîna-i alăută De cîte ori cu galbeni fu umplută Și-n loc de vin, cu aur plin paharul! IOSIF, P. 28. De-acolo mergînd mai departe, iaca se întîlnește și cu cățelușa, care acum era voinică și frumoasă, iară la gît purta o salbă de galbeni. CREANGĂ, P. 291. De primești, îți dau doi galbeni pe chila de grîu, pe locuțiune ALECSANDRI, T. I 348. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru galben: galben a. 1. de coloarea soarelui sau a lămâii: galben ca făclia de galbenă ceară AL.; 2. galben la față, palid. [latina GALBINUS]. ║ n. coloarea galbenă. ║ m. 1. monedă de aur în valoare de 11 lei și 75 bani: galbeni împărătești adică austriaci. ( vezi ughiu, venetic) (literar monedă galbenă); 2. cal galben: călare pe galbenul popular Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru GALBEN: GALBEN adjectiv 1. Galbenu (Ștef; 16 B I 169); – l, Neagu (RI XI 226); – Galbănul, I. (Sur VII; Isp V2). 2. Galbin (Dm); -u (Tec I). 3. Cu rotacism: Galbirul, N. (16 A I 531). 4. Gălbenuș, Oprea (Glos), cu alt sens decît substantiv omonim. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN1 n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului. * A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor a i se face rău (cuiva); a avea amețeli. /<lat. galbinus Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GALBEN: GÁLBEN3 galbeni m. învechit Monedă de aur străină cu circulație și în Moldova în secolul XIX. /<lat. galbinus Forme diferite ale cuvantului galben: galbeni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru galben: gálben adjectiv masculin, plural gálbeni; forme singular gálbenă, plural gálbene Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru galben: gálben1 adjectiv masculin, plural gálbeni; forme gálbenă, plural gálbene Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru galben: gálben3 (substanță, colorant, pigment) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru galben: gálben (monedă) substantiv masculin, plural gálbeni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru galben: gálben2 (monedă) substantiv masculin, plural gálbeni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Galben: Galben ≠ roșu, rumen Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru galben: gálben (culoare) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CARAS GALBEN' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL galben Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului galben dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cu părul galben. O plantă, o frunză galben. Galben de emoție. I-a numărat o mie de galben. Galben era o monedă de aur. GÁLBEN2 galbenă galbeni, galbene 1 Care este de culoarea aurului sau a lămâii; ca aurul; ca lămâia. Culoare galbenă. Floare galbenă. • Rasă galbenă sau mongoloidă populație din Asia, caracterizată prin culoarea galbenă-brună a pielii. Friguri galbene boală contagioasă, răspândită în țările tropicale de către țânțari. * A se face sau a fi galben ca ceara a deveni palid din cauza spaimei, a oboselii, a unei boli etc. * A i se face cuiva galben înaintea ochilor a i se face rău cuiva; a avea amețeli. I-a numărat o mie de galben. Galbenul era o monedă de aur. GÁLBEN3 galbeni m. |
GRAMATICA cuvântului galben? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului galben. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul galben poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE galben? Vezi cuvântul galben desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul galben?[ gal-ben ] Se pare că cuvântul galben are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL galben Inţelegi mai uşor cuvântul galben dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Rasă galbenă = unul dintre grupurile de popoare care se caracterizează prin culoarea galbenă-brună a pielii Friguri galbene = boală contagioasă, transmisă de o specie de țînțari, răspîndită în țările tropicale și caracterizată prin febră și icter Substantivat, în expresie A i se face cuiva galben înaintea ochilor = a i se face rău, a-i veni amețeală A se face galben ea ceara sau ca turta sau ca făclia de ceară = a deveni palid de spaimă sau din cauza unei boli, a unei epuizări fizice Rasă galbenă = grup de popoare care se caracterizează prin culoarea galbenă-brună a pielii Friguri galbene = boală contagioasă răspândită în țările tropicale, transmisă de o specie de țânțari, caracterizată prin febră și prin colorarea pielii în galben 2 A se face sau a fi galben ca ceara = a deveni foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli A i se face cuiva galben înaintea ochilor = a-i veni cuiva amețeală, a i se face rău Galben de cadmiu = sulfură de cadmiu întrebuințată ca pigment galben-oranj în pictură Galben de crom = pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru obținerea verdelui Forme În sintagma Galbenă de Odobești = specie de viță de vie cu boabele strugurilor galbene-verzui Friguri galbene = boală contagioasă răspândită în țările tropicale, transmisă de o specie de țânțari și caracterizată prin febră și prin colorarea pielii în galben Rasa galbenă = grup de popoare asiatice cu pielea de culoare galbenă-brună A se face sau a fi galben ca ceara = a deveni foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli A i se face cuiva galben înaintea ochilor = a-i veni cuiva amețeală, a i se face rău Galben de cadmiu = sulfură de cadmiu folosită ca pigment galben-oranj în pictură Galben de crom = pigment galben-închis folosit la vopselele de ulei Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru obținerea verdelui Forme În sintagma Galbenă de Odobești = soi de viță-de-vie cu boabele strugurilor galbene-verzui Galben de alizarină = materie colorantă întrebuințată în industria textilă Galben de anilină = materie colorantă întrebuințată la colorarea grăsimilor și la fabricarea unor coloranți Galben de crom = cromat de plumb, folosit ca pigment la prepararea vopselelor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL galben |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Punct echinocțial?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul galben are forma: gálbeni
