 | as |
|
| Caracatiţă [ ca-ra-ca-ti-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU caracatiţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului caracatita în mai multe dicționareDefinițiile pentru caracatita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARACATIȚĂ: CARACÁTIȚĂ, caracatițe, substantiv feminin Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze cu care se poate fixa pe stînci. Avea o durere de cap neadormită... înfiptă în creierii lui ca o caracatiță. GALACTION, O.I 263. Poteca se desface înaintea ta ca o caracatiță cu picioarele împrăștiate pretutindeni sub desișul pădurii. HOGAȘ, M. N. 76. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracátiță substantiv feminin [Atestat: ANON. CAR. / V: crăccaracatita / A: (Mol) caracatitaraccaracatita / Plural: caracatitațe / Etimologie: rs кapaкaтицa] 1 (Zlg) Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris). 2 (Fig) Persoană lacomă, apucătoare. 3 (Fig) Mafie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARACATIȚĂ: CARACÁTIȚĂ, caracatițe, substantiv feminin Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris). ♦ figurat Persoană lacomă, apucătoare, hrăpăreață. – Din limba rusă karakatița. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARACATIȚĂ: CARACÁTIȚĂ, caracatițe, substantiv feminin Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul oval și cu opt brațe puternice prevăzute cu ventuze. (Octopus vulgaris). ♦ figurat Persoană lacomă, apucătoare, hrăpăreață. – Din limba rusă karakatița. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARACATIȚĂ: CARACÁTIȚĂ, caracatițe, substantiv feminin Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris). ♦ figurat Persoană lacomă, apucătoare, hrăpăreață. – Rus karakatica. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARACATIȚĂ: CARACÁTIȚĂ caracatitae forme 1) Moluscă marină, de talie mare, având corpul rotund și opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze. 2) figurat Persoană lacomă și hrăpăreață. /<rus. karakatița Forme diferite ale cuvantului caracatita: caracatitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracátiță (caracátițe), substantiv feminin – Moluscă marină (Octopus vulgaris). limba rusă karakatica (Cihac, II, 79), conform limba sârbă krakatnica. Forme diferite ale cuvantului caracatita: caracátițe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracátiță substantiv feminin, genitiv dativ articulat caracátiței; plural caracátițe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracatiță, caracatițe substantiv feminin organizație criminală, mafie. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracátiță substantiv feminin, genitiv dativ articulat caracátiței; plural caracátițe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru caracatiță: caracátiță, vezi cracatiță. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'CARACATITA' caracașíccaracașícuricaracaticioárăcaracatîrcaracátițăcaracatấrcaracáxăcărăcénieCARACHIÚL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL caracatiță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului caracatiță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / V: crăccaracatiță / A: Mol caracatițăraccaracatiță / Plural: caracatițățe / Etimologie: rs кapaкaтицa] 1 Zlg Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze Octopus vulgaris. CARACÁTIȚĂ caracatițăe forme 1 Moluscă marină, de talie mare, având corpul rotund și opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze. |
GRAMATICA cuvântului caracatiță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului caracatiță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul caracatiță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE caracatiţă? Vezi cuvântul caracatiţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul caracatiţă?[ ca-ra-ca-ti-ţă ] Se pare că cuvântul caracatiţă are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nu e lege?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul caracatiță are forma: caracátițe
