Definiție capra de munte

Cautăm definiția cuvântului capra de munte în mai multe dicționare

Definițiile pentru capra de munte din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ, capre, substantiv feminin

I.

1. Animal domestic din familia rumegătoarelor, cu păr lung și cu coarne, crescut mai cu seamă pentru lapte; (spre deosebire de țap) femela acestei specii. Ionel ciobănelu se întorcea cu caprele de la păscut. BUJOR, S. 59. Capra cu trei iezi [titlu], CREANGĂ. Laptele de capră îl mai ușură puțin [pe bolnav]. NEGRUZZI, S. II 154. Cine se naște cu barbă? (Capra). ȘEZ. I 63. Capra sare masa și iada sare casa (= copiii întrec pe părinți).
• Expresia: A împăca (și) capra și varza = a mulțumi și pe unul și pe altul, a împăca două interese opuse. Capră rîioasă, se zice despre un om mîndru, îngîmfat.
♦ Pielea animalului descris mai sus, prelucrată pentru încălțăminte. Să-i cumperi cizme de capră, Că altele se tot crapă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 437.
♦ Compuse: capră-de-munte sau capră neagră (sau sălbatică) = animal rumegător din genul antilopei, care trăiește prin regiunile alpine (Antilops rupicapra). Pe stînci albicioase ce se pierd în văzduh, s-arată sfiață capra-neagră, cu cornițele-i crescute în formă de cîrlig. ODOBESCU, S. III 164.

2. Obicei practicat în seara de anul-nou, mai ales la țară, constînd în jocuri executate pe la casele oamenilor de către un flăcău mascat în chip de capră cu clopoței la gît; prin extensie flăcăul mascat astfel.

3. (Și în expresie de-a capra) Numele unui joc de copii, în care unul stă aplecat cu mîinile sprijinite de genunchi, iar ceilalți sar peste el.1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două cîte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.

4. Sistem de lemne încrucișate cu care se întărește o construcție sau pe care se înfășoară odgoane etc. Am văzut eu cum a lucrat Nae [la zăgazul morii]... trebuie să bați piloți la margini, să tragi pleter printre ei, să întărești pleterul cu capre și să mai faci și un gard în fața pleterului. SLAVICI, vezi P. 51.
• Capra podului = două picioare unite sus cu o cosoroabă, în construcția unui pod). În caprele podului băteau talazuri amestecate cu bușteni furați de șuvoi. SADOVEANU, M. C.

11. L-a lăsat pe Manlache răzămat de capra podului și a pogorît spre postul fix. POPA, vezi 120. Capra casei = grindă groasă care servește de bază și de legătură acoperișului unei construcții.
♦ Căprior (II 2).

3. Scaun (sau ladă) în partea de dinainte a trăsurii (sau, mai rar, a căruței), pe care șade vizitiul cînd mînă caii. vezi leagăn. Omul lungea gîtul pe lîngă capra trăsurii. DUMITRIU, B. forme 58. Ciornea, de pe capră, ducea în galop caii ninși de spumă. SADOVEANU, M. C. 207. Într-o săritură a fost pe capră și a dat bici cailor. POPA,. vezi 257. Moș Nichifor se azvîrle pe capră, dă bici iepelor.. CREANGĂ, P. 117.

4. Aparat de gimnastică peste care se fac sărituri.

5. Arșic de miel. Ei, ce drăcos mai are arșice? întrebă domnul Vucea. Și copiii, unii răi, alții din prostie, începeau: cutare a spălat pe cutare de zece capre și o mială. DELAVRANCEA, H. T. 111.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

capră

Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru capră:
cápră, capre, substantiv feminin –

1. Mamifer rumegător, domestic.

2. (zool.) Capra neagră (Rupicapra rupicapra), specie sălbatică dispărută la începutul secolul XX și repopulată în Pietrosul Rodnei. Al. Ujfalvi, în 1854, stabilește existența caprei negre ca vânat autohton în Ineul Rodnei, iar E.A. Bieilz, în 1888, afirmă că efectivul de capre negre din Munții Rodnei era numeros. În anul 1893, Gh. Deutsch socotea Munții Rodnei principala stațiune de capre negre din Transilvania. După Primul Război Mondial, din pricina braconajului, efectivele de capre s-au diminuat. Din 1926, capra neagră nu a mai fost observată în acești munți. A fost repopulată începând cu anul 1962 (Monumente, 1976: 29). Acțiunea de recolonizare s-a realizat în 1970. Materialul biologic ce a servit la colonizare a fost adus din munții Bucegi și Piatra Craiului (Posea, 1980: 41).

3. (la morile de apă, în Chioar) Lemn lățit la un capăt, care se bagă în gârliciul pietrei alergătoare pentru a fi ridicată (Felecan, 1983).

4. (astr.) Capra (cu trei iezi), constelație (Capella).

5. Jocul caprei, obicei practicat în timpul sărbătorilor de iarnă. Nu este specific zonei; a pătruns în folclorul Maramureșului în perioada interbelică, dinspre Moldova și Bistrița-Năsăud. În satele de pe Valea Vișeului, jocul caprei era bazat doar pe acompaniament muzical, în timp ce pe Iza, Mara și Cosău jocul caprei este inclus într-un spectacol la baza căruia stă un text literar dialogat și care cuprinde mai multe personaje (Nistor, 1973: 13-15).
♦ (onom.) Capră, nume de familie în Maramureș; Capre, poreclă pentru locuitorii din Berbești (Papahagi, 1925; ALRRM, 1969) și Dumbrăvița; Capre șute, poreclă pentru locuitorii din Ferești (Bilțiu-Dăncuș, 2005).

– latina capra (Pușcariu, CADE, DA, DLRM, MDA).
Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

CAPRĂ

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ, capre, substantiv feminin

I.

1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal.
• Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte (Capra hircus).
• Expresia: A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat.
♦ Pielea animalelor descrise mai sus.
♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra).

2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I

1) care bate ritmic din fălci; prin extensie personaj mascat astfel; turca.

3. (articulat) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el.

II.

1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.

2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc.

3. Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul.

4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat așezat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă.

5. Arșic de miel.

– latina capra.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CAPRĂ

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ, capre, substantiv feminin

I.

1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari și diferențiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal.
• Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte (Capra hircus).
• Expresia: A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat.
♦ Pielea animalelor descrise mai sus.
♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra).

2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul Nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I

1) care bate ritmic din fălci; prin extensie personaj mascat astfel; turca.

3. (articulat) Numele unui joc de copii, în care un jucător stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el.

II.

1. Suport de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu fierăstrăul.

2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru, a unor platforme etc.

3. Scaun (sau ladă) amenajată în partea dinainte a trăsurii sau a căruței etc., pe care stă vizitiul.

4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat montat pe patru picioare, cu înălțimea reglabilă.

5. Arșic de miel.

– latina capra.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

capră

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru capră:
cápră (cápre), substantiv feminin –

1. Mamifer rumegător paricopitat, cu părul lung, cu coarne. –

2. Poreclă dată grecilor (secolul XVII-XIX), deoarece erau considerați excesiv de lăudăroși. –

3. Numele unui joc de copii. –

4. Joc pentru priveghiul morților, în care se folosește o secure învelită în piele reprezentînd o capră; este de asemenea un joc popular în noaptea de ajun a Crăciunului. –

5. Aparat de gimnastică pentru sărituri. –

6. Suport de lemn cu patru picioare, încrucișate două cîte două, susținute de o scîndură transversală. –

7. Scaun al vizitiului, la trăsuri. –

8. Compas de dogar.

– Mr., megl. capră, istr. cǫpre. latina capra (Pușcariu 279; Candrea-Dens., 248; REW 1647; DAR); conform albaneză kjepër, italiana capra, prov., cat., spaniolă cabra, limba franceza chèvre. derivat căproi, substantiv neutru (piedestal al vîrtelniței); căpresc, adjectiv (de capră); căprește, adverb (în felul caprelor); căprișor, substantiv masculin (plantă erbacee, Cyperus flavescens, Cyperus fuscus); căprit, substantiv neutru (căprior); căpriță, substantiv feminin (dim. al lui capră; săricică, Atriplex litoralis); căpraș, substantiv masculin (vizitiu al unei trăsuri de închiriat care nu este a sa); căpriu, adjectiv (căprui); căpros, adjectiv (mîndru, trufaș); căprui, adjectiv (cafeniu), care ar putea reprezenta un latina *capruneus, conform caprunus › prov. cabrun. derivat neol.: caprifoi, substantiv masculin (arbust ornamental); caprimulg, substantiv masculin (varietate de rîndunică); caprin, adjectiv (de capră); capricorn, substantiv neutru (constelație zodiacală; semn al zodiacului reprezentat printr-un țap); Caprifoi (variantă caprifoi), nu este cuvînt popular, astfel încît nu este posibilă derivat directă din latina caprifolium (Densusianu, Hlr., 162; Pușcariu 283; REW 1852), abandonată de DAR.
Forme diferite ale cuvantului capra: cápre
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CAPRĂ

Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ, capre, substantiv feminin

I.

1. Animal domestic cornut din familia rumegătoarelor, cu părul lung; e crescut mai cu seamă pentru lapte; (prin restricție) femela acestei specii.
• Expresia: A împăca și capra și varza = a mulțumi și pe unul și pe altul, a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat.
♦ Pielea animalului descris mai sus (prelucrată pentru încălțăminte).
♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = animal rumegător din genul antilopei, cu părul cafeniu până la negru, cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra).

2. Obicei practicat (la țară) în seara de anul nou, constând în jocuri executate de un flăcău mascat în chip de capră cu clopoței la gât; prin extensie flăcăul mascat astfel.

3. (articulat) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalți sar peste el.

II.

1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucișate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.

2. Sistem de lemne încrucișate cu care se întărește o construcție, pe care se înfășoară odgoane etc.

3. Scaun (sau ladă) în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței, pe care șade vizitiul.

4. Aparat de gimnastică peste care se fac sărituri.

5. Arșic de miel.

– latina capra.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CAPRĂ

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ caprae forme

1) la plural Gen de mamifere rumegătoare, paricopitate, cu coarne mari, păr lung și neted, crescute pentru lapte, lână și carne.

2) Animal din acest gen. capra de Angora.
• A scăpa capraa în grădină a acorda încredere unei persoane necinstite. A împăca și capraa și varza a îmbina două interese opuse.

3) articulat Obicei popular practicat de Anul Nou, constând în executarea unor dansuri și figuri comice de o persoană mascată în chip de capră.

4) Personaj mascat astfel.

5) Suport cu patru picioare încrucișate pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul.

6) Scaun pe care șade vizitiul într-o trăsură.

7) Aparat de gimnastică constând dintr-un suport capitonat și patru picioare cu înălțime reglabilă.

8) Joc de copii, unde unul stă aplecat, iar alții sar peste el. [G.-D. caprei] /<lat. capra
Forme diferite ale cuvantului capra: caprae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

capră

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru capră:
cápră forme, plural e (latina capra; italiana capra, pv. cat. spaniolă pg. cabra, limba franceza chèvre). O mică vită rumegătoare, femeĭa țapuluĭ (capra hírcus). Scaunu vizitiuluĭ la trăsura. Suport de pus lemne ca să le curmĭ cu ferăstrău. Suport (doŭă) pe care se pun scîndurile uneĭ lavițe saŭ unuĭ pat primitiv. Arșic de capră saŭ de oaĭe ( vezi mĭală). Pĭesa groasă a arcușuluĭ, aceĭa pe care o țiĭ între degete. Poreclă dată unuĭ Grec din cauza fuduliiĭ luĭ. Baba-turca, vezi babă. Capră neagră, un fel de capră sălbatică (antilopă) care trăĭește pin munțĭ (rupicapra) și a căreĭ pele galbenă e foarte căutată (în franceză chamois). A împăca și capra și varza, a împăca doŭă interese opuse. Tîța capreĭ (saŭ a vaciĭ), un fel de strugurĭ de poamă cu bobițele lungĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

capră

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru capră:
capră forme

1. femeiușca țapului;

2. arșic scos din osatura piciorului caprelor;

3. poreclă ironică dată Grecilor in țară;

4. figurat scaunul vizitiului (la o trăsură);

5. unealtă pe care se taie lemnele cu ferestrăul; 6; trecut crăcan pe care se pune ciubărul, cu rufe;

7. doi căpriori încheiați la vârf;

8. (în pod) trecut coș de fum dea lungul podului casei țărănești;

9. nume de animale: capra dracului, lupul verb reflexiv:ăbiilor; capră neagră (de munte), animal cornut de genul antilopei, trăiește în Alpi: pielea-i galbenă deschisă e foarte căutată (Capella rupicapra);

10. nume de plantă: capra nemțească, calcea calului. [latina CAPRA; sensurile; 4

– 8 prin analogie sumară cu fizicul animalului].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CAPRĂ

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CAPRĂ s.

1. (zoologie) capră-de-munte (Rupicapra rupicapra) = capră-neagră, capră-sălbatică; capră-neagră (Rupicapra rupicapra) = capră-de-munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică (Rupicapra rupicapra) = capră-de-munte, capră-neagră.

2. (articulat) (popular) brezaia (articulat), turca (articulat). (capra este un joc popular tradițional practicat de Anul nou.)

3. (regional) măgar, (Moid. și Bucovina) crăcană. (capra de tăiat lemne.)

4. căprior. (capra este un suport de lemn.)

5. (tehnic) clește, locaș, matcă, plăsele (la plural). (capra a dulgherului.)

6. (tehnic) cumpănă. (capra la moară.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

capră

Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru capră:
cápră, capre, substantiv feminin –

1. Mamifer rumegător, domestic.

2. Capra neagră (Rupicapra rupicapra), specie sălbatică dispărută la începutul secolul XX și repopulată în Pietrosul Rodnei după 1964.

3. Lemn lățit la un capăt, care se bagă în gârliciul pietrei alergătoare pentru a fi ridicată (la morile de apă, în Chioar) (Felecan 1983).

3. Capre, poreclă pentru locuitorii din Berbești (Papahagi 1925: 315; ALR 1969: XVI).

– latina capra.
Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

CAPRA

Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CAPRA:
CAPRA, lac glaciar pe versantul de S al masivului Făgăraș, la 2.230 m alt.; 1,8 ha; ad. max.: 8 m. De aici izv. pîrîul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

capră

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru capră:
capră, capre substantiv feminin

1. (peiorativ) homosexual pasiv.

2. (peiorativ) femeie cicălitoare, mahalagioaică.

3. scaun înalt de bar.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

Capra

Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Capra:
Capra (sau Capella), denumire purtată de Amalthea, doica lui Zeus, după ce a fost transformată în constelație.
Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman

capră de munte

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru capră de munte:
cápră de múnte substantiv feminin + prepoziție + substantiv masculin, genitiv dativ articulat cáprei de múnte; plural cápre de múnte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

capră

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru capră:
cápră (animal, obiect) (ca-pră) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cáprei; plural cápre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

capra

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru capra:
cápra (joc) (ca-pra) substantiv feminin articulat, neart. cápră, genitiv dativ articulat cáprei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

capră

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru capră:
cápră substantiv feminin (silabe -pră), genitiv dativ articulat cáprei; plural cápre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CAPRĂ

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CAPRĂ:
CÁPRĂ substantiv verbal cobilă, compas, grec.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

capră

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru capră:
capră substantiv verbal COBILĂ. COMPAS. GREC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'CAPRA DE MUNTE'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL capră

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului capră dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

CÁPRĂ caprăe forme 1 la plural Gen de mamifere rumegătoare, paricopitate, cu coarne mari, păr lung și neted, crescute pentru lapte, lână și carne.

Capră de Angora.

• A scăpa caprăa în grădină a acorda încredere unei persoane necinstite.

A împăca și caprăa și varza a îmbina două interese opuse.

Capră este un joc popular tradițional practicat de Anul nou.

Capră de tăiat lemne.

Capră este un suport de lemn.

Capră a dulgherului.

Capră la moară.

Capră este un joc popular tradițional dansat de Anul Nou.

Capră de tăiat lemne.

Capră este un suport de lemn.

GRAMATICA cuvântului capră?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului capră.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul capră poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul capră sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
La plural substantivul capră are forma: cápre

CUM DESPART ÎN SILABE capră?

Vezi cuvântul capră desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul capră?

[ ca-pră ]
Se pare că cuvântul capră are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL capră

Inţelegi mai uşor cuvântul capră dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

A împăca și capra și varza = a mulțumi și pe unul și pe altul, a împăca două interese opuse

♦ Compuse: capră-de-munte sau capră neagră sau sălbatică = animal rumegător din genul antilopei, care trăiește prin regiunile alpine Antilops rupicapra

Capra podului = două picioare unite sus cu o cosoroabă, în construcția unui pod

Capra casei = grindă groasă care servește de bază și de legătură acoperișului unei construcții

Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă Capra ibex

Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte Capra hircus

A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse

♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte și curbate la vârf și cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine Rupicapra rupicapra

Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roșcată și cu coarnele în formă de spadă Capra ibex

Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producția de lapte Capra hircus

A împăca și capra, și varza = a mulțumi și pe unul, și pe altul; a împăca două interese opuse

A împăca și capra și varza = a mulțumi și pe unul și pe altul, a împăca două interese opuse

♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = animal rumegător din genul antilopei, cu părul cafeniu până la negru, cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăiește în regiunile alpine Rupicapra rupicapra

Zoologie capră-de-munte Rupicapra rupicapra = capră-neagră, capră-sălbatică; capră-neagră Rupicapra rupicapra = capră-de-munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică Rupicapra rupicapra = capră-de-munte, capră-neagră

Zoologie capră de munte vezi capră-neagră; capră-neagră Rupicapra rupicapra = capră de munte, capră-sălbatică; capră-sălbatică vezi capră-neagră

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL capră

brezaia turca măgar crăcană căprior
VEZI SINONIME PENTRU capră PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: La tot ceasul?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
fiecare dintre proeminențele osului temporal situate îndărătul urechii
sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime
întruna, mereu
mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi până la 12 cm care, la microscop, prezintă dungi transversale unele luminoase și altele întunecoase
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?