|
Căpătuire [ că-pă-tu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU căpătuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului capatuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru capatuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUÍRE substantiv feminin Acțiunea de a se căpătui, obținere a unei situații (prin mijloace condamnabile); căpătuială. (Familiar) Căsătorie. Domnul colonel își sorbea ultimele picături din cafea, istorisind cucoanei planul făcut cu căpătuirea nepotului lor, locotenentul Cireș. BUJOR, S. 141. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpătuire: căpătuíre substantiv feminin [Atestat: HAMANGIU, C. C., 316 / Plural: capatuireri / Etimologie: căpătui] 1-2 Asigurare a existenței (sau a viitorului cuiva) Si: căpătuială (1). 3 (Fam) Căsătorie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUIRE substantiv căpătuială, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, parvenire, pricopsire. (O capatuire rapidă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUÍRE, căpătuiri, substantiv feminin Căpătuială. ♦ (familial) Căsătorie. – vezi căpătui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUÍRE, căpătuiri, substantiv feminin Căpătuială. ♦ (familial) Căsătorie. – vezi căpătui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUÍRE substantiv feminin Căpătuială. ♦ (familial) Căsătorie. – vezi căpătui. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căpătuire: căpătuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat căpătuírii; plural căpătuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căpătuire: căpătuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat căpătuírii; plural căpătuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CĂPĂTUIRE: CĂPĂTUÍRE substantiv verbal căsătorie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru căpătuire: căpătuire substantiv verbal CĂSĂTORIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAPATUIRE' căpățấnăcăpătuealăCĂPĂTUÍCĂPĂTUIÁLĂCĂPĂTUÍRECĂPĂTUÍTcăpătúșcăcăpătúțcăpău |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL căpătuire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului căpătuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii , 316 / Plural: căpătuireri / Etimologie: căpătui] 1-2 Asigurare a existenței sau a viitorului cuiva Si: căpătuială 1. O căpătuire rapidă. |
GRAMATICA cuvântului căpătuire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului căpătuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul căpătuire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căpătuire? Vezi cuvântul căpătuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căpătuire?[ că-pă-tu-i-re ] Se pare că cuvântul căpătuire are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL căpătuire |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Criminal de război?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|