 | as |
|
| Căpătấi [ că-păt-ấi ] VEZI SINONIME PENTRU căpătấi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului capati în mai multe dicționareDefinițiile pentru capati din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpătấi: căpătấi sn [Atestat: N. TEST. (1648), ap. GCR I, 128/28 / V: capatấitúi1, capatấitíi / Plural: capatấie, capatấiuri / Etimologie: moștenit din latinescul capitaneum] 1-2 Parte a patului sau a oricărui obiect unde se pune capul (1) Si: cap (63). 3 Fiecare dintre cele două pernițe pe care îngenunchează mirii în biserică. 4 (Îvp; îe) A da (sau a face de) capatấi A se căsători. 5 (Îae) A-și asigura existența. 6 (Îae) A se căpătui. 7 (Pfm; îe) A avea capatấi A duce viața unui om cu rost, însurat, așezat. 8 (Pfm; îla) Fără capatấi Fără rost, neașezat Si: derbedeu, vagabond. 9 (Îal) Fără o ocupație clară. 10-11 (Îs) Carte de capatấi Carte fundamentală într-un domeniu (sau în literatură). 12 (Îas) Carte preferată, de care nu te poți despărți. 13-14 Țesături (sau perne) care îmbracă o casă țărănească și care se dau miresei de zestre Si: (iuz) caposter. 15 (Pop) Broască pe care se sprijină grindeiului roții morii. 16 (La car; îf capatấitui) Vârtej care se așază orizontal deasupra perinocului de pe osie Si: (reg) feleherț. 17 (Pop; la plug) Parte a rotilelor pe care se reazemă grindeiul și care corespunde mesei carului. 18 (Pop) Lemn scurt și gros care se pune sub un obiect pentru a-l feri de umezeala solului Si: (reg) năclaz, tălpici. 19 Parte a unei plute. 20-21 (Îoc mijloc, coadă) Parte de sus sau dinainte a unui obiect Si: cap, capăt, frunte. 22 (Pfm; îe) A nu avea nici coadă, nici capatấi A nu avea nici început, nici sfârșit. 23 (Înv) Capitel de coloană Si: cap capitel, (înv) bașlâc, (132). 24-25 Parte extremă cu care se începe sau se termină ceva Si: cap, capăt (2), limită, margine. 26 (Spc) Podvale ale joagărului. 27-28 Parte de jos sau dinapoi a unui lucru Si: cap (160), capăt, margine, sfârșit. 29 (Pfm; îe) A o scoate (sau a ieși) Ia capatấi A o scoate la capăt (17). 30 (Pfm; îe) A o scoate (sau a ieși) cu cineva la capatấi A se înțelege cu cineva. 31 (Pfm, îe) A nu i se înțelege capatấiul A nu ști de unde să apuci, cum să înțelegi ceva. 32 Bucată mică, rămășiță din ceva Si: cap (167), capăt. 33 (Ban) Legătură (de lemne, iarbă etc.) pe care cineva o poate duce în cap. 34 (Îvp) Capitol (1). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru căpătấi: căpătấi, -uri, substantiv neutru – 1. Lemn ce stă deasupra apei și care prinde capetele bogdanilor; puntea bogdanilor. 2. Bucată de fier care se bagă în capătul grindeiului roții, ca să nu se roadă când se învârtește; cep (la morile de apă). -Lat. capitaneum (Felecan 1983). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căpătấi: căpătấi substantiv neutru, plural căpătấie, articulat căpătấiele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂPĂTẮI: CĂPĂTẮI substantiv neutru vezi căpătâi. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂPĂTẮI: CĂPĂTẮI substantiv neutru vezi căpătîi. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAPATI' căpătătúrăcăpățeácăpățeálăcăpățélCĂPĂTẮICĂPĂTÎ́Icăpățî́năCĂPĂȚÎNEANUCĂPĂȚÎNII |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CĂPĂTẮI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului căpătẮi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii GCR I, 128/28 / V: cĂpĂtẮitúi1, cĂpĂtẮitíi / Plural: cĂpĂtẮie, cĂpĂtẮiuri / Etimologie: moștenit din latinescul capitaneum] 1-2 Parte a patului sau a oricărui obiect unde se pune capul 1 Si: cap 63. 4 Îvp; îe A da sau a face de cĂpĂtẮi A se căsători. 7 Pfm; îe A avea cĂpĂtẮi A duce viața unui om cu rost, însurat, așezat. 8 Pfm; îla Fără cĂpĂtẮi Fără rost, neașezat Si: derbedeu, vagabond. 10-11 Îs Carte de cĂpĂtẮi Carte fundamentală într-un domeniu sau în literatură. 16 La car; îf cĂpĂtẮitui Vârtej care se așază orizontal deasupra perinocului de pe osie Si: reg feleherț. 22 Pfm; îe A nu avea nici coadă, nici cĂpĂtẮi A nu avea nici început, nici sfârșit. 29 Pfm; îe A o scoate sau a ieși Ia cĂpĂtẮi A o scoate la capăt 17. 30 Pfm; îe A o scoate sau a ieși cu cineva la cĂpĂtẮi A se înțelege cu cineva. 31 Pfm, îe A nu i se înțelege cĂpĂtẮiul A nu ști de unde să apuci, cum să înțelegi ceva. |
GRAMATICA cuvântului CĂPĂTẮI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului căpătẮi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CĂPĂTẮI poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căpătấi? Vezi cuvântul căpătấi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căpătấi?[ că-păt-ấi ] Se pare că cuvântul căpătấi are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face opinie separată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul căpătấi are forma: căpătấie
