|
Căpăta [ că-pă-ta ] VEZI SINONIME PENTRU căpăta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului capata în mai multe dicționareDefinițiile pentru capata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a căpăta (forma la infinitiv) A căpăta conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂPĂTA: CĂPĂTÁ, cápăt, verb I. tranzitiv 1. A obține ceva (în urma unei solicitări sau a unei stăruințe). Am venit înaintea judecății să capăt dreptate. CREANGĂ, A. 147 ♦ A primi în dar. își băgă hainele cele frumoase ce le căpătă în dăsagi. ISPIRESCU. L. 308. 2. A cîștiga, a obține, a agonisi ceva (în urma unui efort sau a unei străduințe). Un copil orfan... a plecat prin lumea mare, cum pleacă omul necăjit să-și capete pînea de toate zilele. RETEGANUL, P. III 27. Aduce piatra la mine și i-o plătesc cît nu face; ba încă sini bucuros că o pot căpăta. CREANGĂ, P. 218. Dragoste, cum te-aș lua, Numai de te-aș căpăta. JARNÍK-BÎRSEANU,78. 3. A primi ceva (în urma unor împrejurări independente de efortul subiectului). De la cine ai căpătat tu scrisoarea asta? EMINESCU, N. 76. Mi-am pus, zău, peană uscată, De la tine căpătată. JARNÍK-BÎRSEANU,116. ♦ A se alege cu ceva. Cînd capăt o notă proastă la domnul Gherman, mi-a zis el, apoi mă duc acolo și stau cu undița. SADOVEANU, N. forme 41. 4. (Cu privire la calități, stări etc.) A dobîndi. O largă dezvoltare a căpătat în anii democrației populare munca artistică de mase organizată de sindicate în rîndul muncitorilor și funcționarilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/3. Îi trebui mult pînă să-și capete iar gustul de vorbă. CAMILAR, TEM. 33. Înăuntrul acestor munți, în care Oltul ajunge un rîu lung de o sută de kilometri, valea lui capătă înfățișarea unui măreț șantier. BOGZA, C. O. 176. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂPĂTA: CĂPĂTA verb 1. a dobîndi, a obține, a primi, (învechit și regional) a prinde, (învechit) a isprăvi, (familial figurat) a pupa. (A capata ceva în dar; a capata învoire; a capata ajutorul solicitat.) 2. a avea, a cîștiga, a dobîndi, a încasa, a obține, a primi. (capata 10 lei de la mine dacă...) 3. a obține, a primi, a scoate, a vedea. (Nu capata un ban de la el.) 4. a cîștiga, a dobîndi, a obține. (A capata faimă, experiență.) 5. a contracta, a face, a lua, (popular) a prinde. (A capata o gripă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpăta: căpăta verb tranzitiv: [Atestat: ANON. CAR. / V: înccapata / prezentul indicativ: cápăt / Etimologie: moștenit din latinescul capitare] 1 A obține un lucru (dorit). 2 A câștiga. 3 A agonisi. 4 A obține. 5-6 A primi în dar sau de pomană. 7 A avea parte de... 8 (C.i. stări sufletești, boli) A se îmbolnăvi de... 9 A culege (de pe jos). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂPĂTA: CĂPĂTÁ, cápăt, verb I. tranzitiv 1. A obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană). • locuțiune adjectiv De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală. 2. A câștiga; a agonisi; a dobândi prin... – latina popular capitare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂPĂTA: CĂPĂTÁ, cápăt, verb I. tranzitiv 1. A obține un lucru solicitat, a primi (în dar sau de pomană). • locuțiune adjectiv De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală. 2. A câștiga; a agonisi; a dobândi prin... – latina popular capitare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru căpăta: căpătá, capăt, verb – 1. (tranzitiv) A primi, a obține. 2. (reflexiv) În expresie s-a căpătat = s-a întâmplat, s-a petrecut (Biserica Albă). – latina popular capitare (DLRM, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căpăta: căpătá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cápăt, persoana a doua singular: tu cápeți, persoana a treia singular: el / ea și plural cápătă, persoana întâi plural: noi căpătăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural cápete Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căpăta: căpătá (a capata) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cápăt, persoana a doua singular: tu cápeți, 3 cápătă, persoana întâi plural: noi căpătắm; conjunctiv prezent 3 să cápete Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂPĂTA: CĂPĂTÁ, cápăt, verb I. tranzitiv 1. A obține, a primi. 2. A câștiga; a dobândi. – latina capitare. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpăța: căpățá substantiv feminin vezi căpețea1 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru căpăta: căpătá, vezi capăt 2. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAPATA' căpăstruírecăpăstruítcăpáșuriCÁPĂTCĂPĂTÁCĂPĂTÂIcăpătâiércăpătâiuCĂPĂȚÁN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL căpăta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului căpăta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A căpăta ceva în dar; a căpăta învoire; a căpăta ajutorul solicitat. Căpăta 10 lei de la mine dacă. Nu căpăta un ban de la el. A căpăta faimă, experiență. A căpăta o gripă. / V: înccăpăta / prezentul indicativ: cápăt / Etimologie: moștenit din latinescul capitare] 1 A obține un lucru dorit. Căpăta 5 000 de lei de la mine dacă. Căpătá a căpăta verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cápăt, persoana a doua singular: tu cápeți, 3 cápătă, persoana întâi plural: noi căpătắm; conjunctiv prezent 3 să cápete. |
GRAMATICA cuvântului căpăta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului căpăta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul căpăta poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căpăta? Vezi cuvântul căpăta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căpăta?[ că-pă-ta ] Se pare că cuvântul căpăta are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL căpăta Inţelegi mai uşor cuvântul căpăta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală locuțiune adjectiv De căpătat = primit de pomană, obținut prin cerșeală Reflexiv În expresie s-a căpătat = s-a întâmplat, s-a petrecut Biserica Albă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL căpăta |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în timp util?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|