|
Canin [ ca-nin ] VEZI SINONIME PENTRU canin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului canin în mai multe dicționareDefinițiile pentru canin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru canin: canín, canină [Atestat: KLOPȘTOCK, forme 152 / Plural: canini, e / Etimologie: franceza canin, lat caninus] 1 a Care aparține câinelului (1). 2 a Referitor la câine (1). 3 a Care provine de la câine. 4 a Specific câinelui (1). 5 substantiv masculin Fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și premolari, foarte dezvoltați la animalele carnasiere. Forme diferite ale cuvantului canin: canină Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă, canini, -e, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. De câine, privitor la câine; câinesc. Rasă canină. 2. S. m. Fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și premolari, foarte dezvoltați la animalele carnasiere. – Din limba franceza canin, canine, latina caninus. Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă, canini, -e, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. De câine, privitor la câine; câinesc. Rasă canină. 2. S. m. Fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și premolari, foarte dezvoltați la animalele carnasiere. – Din limba franceza canin, latina caninus. Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă, canini, -e, adjectiv 1. (În expresie) Dinte canin (și substantivat, m.) fiecare dintre dinții lungi și ascuțiți, așezați între dinții incisivi și măsele. 2. De câine, privitor la câine; câinesc. Rasă canină. – în franceză canin (neologism din limba latină caninus). Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru canin: *canín, -ă adjectiv (latina caninus, cîne). De cîne, cînesc: rasa canină. anatomie Dințiĭ caninĭ, dințiĭ ascuțițĭ dintre ceĭ incizivĭ și molarĭ, doĭ sus și doĭ jos, foarte puternicĭ și dezvoltațĭ la animalele carnivore. Forme diferite ale cuvantului canin: canin-ă gîlbáj Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă, canini, -e,adj. 1. (în expresie) Dinte canin (și substantivat, m.) = dinte mai lung și ascuțit, așezat între dinții incisivi și măsele. vezi colț (II 1). 2. De cîine, privitor la cîine, cîinesc. Rasă canină. Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă adjectiv 1. De câine, câinesc. 2. Dinte canin (și substantiv masculin) = dinte ascuțit și lung, așezat între dinții incisivi și măsele. [< limba franceza canin, conform latina caninus – de câine]. Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN2 canini m. Dinte ascuțit și lung, aflat între dinții incisivi și măsele, foarte dezvoltat la animalele carnivore; dinte câinesc. /<lat. caninus, limba franceza canin Forme diferite ale cuvantului canin: canini Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru canin: canin a. 1. ce ține de câine: specie canină; 2. ca la câine: dinți canini, dinți ascuțiți între cei incizivi și molari, câte doi de fiecare falcă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN, -Ă I. adjectiv de câine. II. substantiv masculin dinte ascuțit și lung, între incisivi și premolari. (< limba franceza canin, /II/ canine, latina caninus) Forme diferite ale cuvantului canin: canin-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CANIN: CANÍN1 canină (canini, canine) Care este caracteristic câinilor; de câine. Rasă canină. /<lat. caninus, limba franceza canin Forme diferite ale cuvantului canin: canină canini canine Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CANIN: CANIN adjectiv, s. 1. adjectiv (zoologie) (rar) cîinesc. (Rasa canin.) 2. substantiv (anatomie) colț. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru canin: canín (de câine) adjectiv masculin, plural caníni; forme singular canínă, plural caníne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru canin: canín1 adjectiv masculin, plural caníni; forme canínă, plural caníne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru canin: canín (dinte) substantiv masculin, plural caníni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru canin: canín2 (dinte) substantiv masculin, plural caníni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CANIN' CANÍDEcâníecanigíecânímeCANÍNcanióncaniótăcânipchișchírițăcânipioálă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL canin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului canin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Canín, canină [Atestat: KLOPȘTOCK, forme 152 / Plural: canini, e / Etimologie: franceza canin, lat caninus] 1 a Care aparține câinelului 1. CANÍN2 canini m. CANÍN1 canină canini, canine Care este caracteristic câinilor; de câine. Rasă canină. Rasa canin. Rasa canin. |
GRAMATICA cuvântului canin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului canin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul canin poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE canin? Vezi cuvântul canin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul canin?[ ca-nin ] Se pare că cuvântul canin are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL canin Inţelegi mai uşor cuvântul canin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe = dinte mai lung și ascuțit, așezat între dinții incisivi și măsele Dinte canin și substantiv masculin = dinte ascuțit și lung, așezat între dinții incisivi și măsele |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL canin |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Castele în spania?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|