|
Cameră [ ca-me-ră ] VEZI SINONIME PENTRU cameră PE ESINONIME.COM definiția cuvântului camera în mai multe dicționareDefinițiile pentru camera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cameră: cámeră substantiv feminin [Atestat: MACEDONSKI, O. I, 140 / Plural: camerare / Etimologie: it camera, franceza caméra, eg camera] 1 Încăpere într-o clădire Si: cămară (1), odaie. 2 (Îs) camera de culcare Dormitor. 3 (Îs) camera mobilată Cameră care se închiriază cu mobila proprietarului. 4 (Îs) camera de lucru Birou într-o casă particulară. 5 (Îs) Muzică de camera Compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente. 6 (Îs) camera obscură încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice. 7 Dispozitiv cu ajutorul căruia se obține, pe un ecran (sau pe un clișeu), imaginea răsturnată a unui obiect. 8 (Îs) camera de comandă încăpere specială în care se efectuează, în mod automat, controlul și conducerea unei întreprinderi, a unei acțiuni, campanii etc. 9 (Îs) camera frigorifică (sau refrigerentă) Încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant. 10 (Îs) camera de combustie Spațiu în care arde un combustibil, într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă, în vederea folosirii energiei gazelor rezultate. 11 (Îs) camera ra cartușului Partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde are loc explozia pulberii. 12 (Îs) camera de luat vederi (sau de filmat) Aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică. 13 (Îs) camera fotografică Camera neagră a unui aparat fotografic. 14 (Îs) camera de sunet Aparat folosit în cinematografie pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă. 15 (Îs) camera de transpunere Aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor în cinematografie. 16 (Îs) camera de televiziune (sau camera videocaptoare) Aparat complex, cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video. 17 Tub de cauciuc unit la capete, care se umflă cu aer și care se așază înăuntrul anvelopei, pe roata unor vehicule. 18 Balon de cauciuc situat înăuntrul anvelopei, care se umflă cu aer, la mingile de sport. 19 (Pex) Recipient cu pereți extensibili în care se introduce aer sub presiune. 20 (Îs) camera de captare Construcție de zidărie (de obicei subterană) cu pereții etanși, care captează apele de izvor, le ferește de infectare și le ține la dispoziție pentru consum. 21 (Îs) camera de vizită Mică construcție subterană din zid sau beton, servind la coborârea în adâncime pentru controlul și manipularea instalațiilor subterane. 22 (Îs) camera de gazare încăpere etanșă pentru exerciții sau pentru experiențe care se fac într-o atmosferă gazată. 23 (Zlg; Îs) camera paleală sau camera ra mantalei Spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei. 24-26 (Îs) Camera Superioară Senat (cu localul și personalul aferent). 27-29 (Îs) Camera Inferioară (sau Camera Deputaților) Prima instanță legislativă în unele țări (cu localul și personalul aferent). 30-32 (Înv; îs) Camera de Punere sub Acuzare Instanța care confirmă sau infirmă mandatele de arestare (cu local și personal). 33 (Îs) Camera de Consiliu Jurisdicție instituită pentru a judeca urgent și cu dezbateri sumare anumite procese. 34-36 (Iuz; îs) Camera de Muncă Instituție (cu local și personal aferent) care se ocupă de problemele muncitorilor și arbitrează conflictele de muncă. 37-39 (Iuz; îs) Camera de Comerț și Industrie Instituția (cu local și personal aferent) cu caracter privat care apără interesele agenților privați dintr-o anumită regiune, înregistrarea firmelor, declararea falimentului, lichidarea contractelor cambiale etc. 40-42 (Iuz; îs) Camera de Comerț Exterior Instituție bugetară (cu localul și personalul aferent) care se ocupa cu participarea țării la târgurile internaționale, cu organizarea expozițiilor în țară, cu propaganda și reclama comercială etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ, camere, substantiv feminin I. 1. Încăpere într-o clădire; odaie. • Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului. Cameră de lucru = birou într-o casă particulară. Muzică de cameră = muzică interpretată de formații instrumentale sau vocale restrânse. 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a) încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran (sau pe un clișeu) imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stații electrice; cameră frigorifică (sau refrigerentă) = încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant. 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic; incintă care face parte integrantă dintr-un aparat, dintr-un instrument etc. sau care reprezintă aparatul, instrumentul însuși: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă în cinematografie; cameră de transpunere = aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor pe film în cinematografie: cameră de televiziune sau cameră videocaptoare = aparat electronic cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transformarea ei în semnale video. 4. Tub de cauciuc unit la capete, care se umflă cu aer și care se așază înăuntrul anvelopei, pe roata unor vehicule; balon de cauciuc situat înăuntrul mingii de sport, care se umflă cu aer; prin extensie recipient cu pereți extensibili în care se introduce aer sub presiune. II. (Zool.; în sintagmele) Cameră paleală sau camera mantalei = spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei. III. (juridic; urmat de determinări) Parte componentă a organului legislativ din unele țări. Camera deputaților. – Din italiana camera, (pentru unele sensuri și) limba engleză camera, limba franceza caméra. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ, camere, substantiv feminin I. 1. Încăpere într-o clădire; odaie. • Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului. Cameră de lucru = birou într-o casă particulară. Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente. 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a) încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran (sau pe un clișeu) imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice; cameră frigorifică (sau refrigerentă) = încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant. 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic; incintă care face parte integrantă dintr-un aparat, dintr-un instrument etc. sau care reprezintă instrumentul însuși: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă în cinematografie; cameră de transpunere = aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor pe film în cinematografie; cameră de televiziune sau cameră videocaptoare = aparat complex cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video. 4. Tub de cauciuc unit la capete, care se umflă cu aer și care se așază înăuntrul anvelopei, pe roata unor vehicule; (la mingi de sport) balon de cauciuc situat înăuntrul anvelopei, care se umflă cu aer; prin extensie recipient cu pereți extensibili în care se introduce aer sub presiune. II. (Zool.; în sintagmele) Cameră paleală sau camera mantalei = spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei. III. (Urmat de determinări) Parte componentă a organului legislativ în unele țări. – Din italiana camera, (pentru unele sensuri și) limba engleză camera, limba franceza caméra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ, camere, substantiv feminin 1. Încăpere într-o clădire; odaie. A rămas în fața casei. Ce măruntă și nemernică i se pare! O cameră și o sală. SAHIA, N. 96. Pustie și albă e camera moartă... Și focul sub vatră se stinge scrumit. MACEDONSKI, O. I 140. • Cameră de culcare (sau de dormit) = dormitor, iatac. Mioara a venit de alături ca să aducă vasele cu flori din camera de dormit. CAMIL PETRESCU, T. II 143. Cameră de lucru = birou într-o casă particulară. Cameră mobilată = cameră de închiriat, cu mobila proprietarului. Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrîns de instrumente. ♦ (În denumirea unor instituții din regimul burghezo-moșieresc) Camera agricolă. Camera de muncă. Camera deputaților. Camera Comunelor vezi comună. • (În vechea organizare judecătorească) Camera de punere sub acuzare. 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială: Cameră obscură = a) încăpere în care se fac diverse operații fotografice (prepararea plăcilor, developarea etc.); b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran (sau clișeu) imaginea răsturnată a obiectului. Cameră de comandă = încăpere specială de unde se comandă, în mod automat, activitatea unei centrale electrice. Camera pompelor = încăpere subterană în care sînt instalate pompele pentru evacuarea apei din lucrările miniere. ♦ Spațiu gol închis, în interiorul unui aparat sau al unei mașini. • Cameră de combustie = încăpere în care se aprinde amestecul la un motor cu ardere internă. ♦ Tub de cauciuc cu capetele unite, în care se introduce aer sub presiune și care se pune, înăuntrul anvelopei, pe roată; (la mingi de sport) balon de cauciuc în care se introduce aer cu pompa și care se pune înăuntrul anvelopei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ, camere, substantiv feminin 1. Încăpere într-o clădire; odaie. • Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului. Cameră de lucru = birou într-o casă particulară. Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente. ♦ (În trecut) Termen generic denumind unele instituții de stat. Camera agricolă. Camera deputaților. 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a) încăpere în care se face developarea și alte operații fotografice; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran (sau pe un clișeu) imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială de unde se comandă în mod automat activitatea unei centrale electrice. ♦ Spațiu în care se produce un proces tehnic: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil în prezența unui comburant; cameră de explozie = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii. ♦ Tub de cauciuc unit la capete, în care se introduce aer sub presiune și care se așază înăuntrul anvelopei, pe roata unor vehicule; (la mingi de sport) balon de cauciuc în care se introduce aer cu pompa și care se pune înăuntrul anvelopei; prin extensie recipient cu pereți extensibili, în care se introduce aer sub presiune. – It. camera. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ substantiv feminin I. 1. încăpere într-un apartament. ♦ muzică de camera = muzică destinată unui număr redus de interpreți. 2. compartiment într-un sistem tehnic (instalație, mașină, aparat). ♦ camera obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; camera fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii și transformarea ei în semnale video; camera de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze. II. tub închis de cauciuc care se umflă cu aer și care se așază pe roată sub anvelopă. • balon de cauciuc al unei mingi de sport. III. 1. adunare parlamentară constituită; organ suprem al puterii de stat. 2. (economie) instituție având ca obiectiv sprijinirea activității dintr-un anumit domeniu. (< italiana camera) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ substantiv feminin 1. Încăpere într-o clădire; odaie. • Muzică de cameră = compoziție muzicală făcută pentru un număr redus de instrumente. 2. Nume dat unor aparate sau dispozitive care se aseamănă cu o încăpere, cu o odaie. • Cameră obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; cameră fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură; cameră de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă, în care se aprinde amestecul de gaze. ♦ Tub închis de cauciuc care se umple cu aer sub presiune și care se așază pe roată sub anvelopă; balon de cauciuc al unei mingi de sport, în care se introduce aer sub presiune. 3. Adunare parlamentară constituită; instituție parlamentară. [< italiana camera]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru cameră: cameră, muzică de camera (< italiana musica da camera). Termenul s-a acordat în secolul 16 producțiilor care aveau loc în casele particulare, spre deosebire de muzica executată în biserică (musica da chiesa) sau la teatru. Începând din a doua jumătate a secolul 18, noțiunea capătă un conținut mai precis, referindu-se la muzica executată de un ansamblu (I, 2) redus ca număr de interpreți (1-10 executanți). Literatura genului (I, 1), de la piesa mică până la lucrările de amploare, se bazează pe principii determinate de organizare, cu partidă* specială pentru fiecare instr. Prin sonoritatea redusă a ansamblului, opusă fastului sonor, c. apelează la elementele intrinseci ale muzicii care esențializează gândirea melodică, armonică și contrapunctică. vezi dou; trio; cvartet; cvintet; sextet; octet; nonet; dixtuor. Forme diferite ale cuvantului camera: muzică camerade camera Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CÁMERĂ camerae forme 1) Încăpere în interiorul unei case; odaie. camera mobilată. • Muzică de camera compoziție muzicală, executată de un număr redus de instrumente. 2) Încăpere cu destinație specială. camera de comandă. 3) Încăpere specială din care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice. 4) Spațiu dintr-un dispozitiv, instalație asemănătoare cu o odaie sau însăși instalația, în care se produce un proces tehnic. camera de luat vederi. camera de combustie. 5) Tub de cauciuc în care se introduce aer sub presiune, având diferite întrebuințări. cameraa unei mingi. camera de bicicletă. 6) Organ legislativ al parlamentului. /<it. camera, limba engleză camera, limba franceza caméra Forme diferite ale cuvantului camera: camerae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cameră: cámeră (cámere), substantiv feminin – 1. Încăpere, odaie. – 2. Parte componentă a organului legislativ. – 3. Încăpere, spațiu închis; în special spațiul neluminat la aparatul de fotografiat. – 4. Partea unde se introduce cartușul la armele de foc. – 5. Tub de cauciuc care se umflă cu aer așezat înăuntrul anvelopei. It. camera (secolul XIX). – derivat cameral, adjectiv (în legătură cu finanțele); camerier, substantiv masculin, din italiana cameriere; cameristă, substantiv feminin, din limba franceza camériste. Forme diferite ale cuvantului camera: cámere Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CAMERĂ: CAMERĂ s. 1. încăpere, odaie, (popular) sală, (învechit și regional) sobă, (regional) casă, (învechit) cămară, stanță. (Apartament cu două camera.) 2. cameră de culcare = dormitor, (regional) iatac; cameră de primire = salon. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Cameră: Cámeră (Camera Deputaților) substantiv feminin, genitiv dativ articulat Cámerei; plural Cámere Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cameră: cámeră substantiv feminin, genitiv dativ articulat cámerei; plural cámere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cameră: cámeră substantiv feminin, genitiv dativ articulat cámerei; plural cámere Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAMERA' CamenaeCAMENEcămenéteCÁMENIȚĂCÁMERĂcamerálcameralísmcameramánCAMERARIUS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cameră Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cameră dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 140 / Plural: camerăre / Etimologie: it camera, franceza caméra, eg camera] 1 Încăpere într-o clădire Si: cămară 1, odaie. 2 Îs cameră de culcare Dormitor. 3 Îs cameră mobilată Cameră care se închiriază cu mobila proprietarului. 4 Îs cameră de lucru Birou într-o casă particulară. 5 Îs Muzică de cameră Compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente. 6 Îs cameră obscură încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice. 8 Îs cameră de comandă încăpere specială în care se efectuează, în mod automat, controlul și conducerea unei întreprinderi, a unei acțiuni, campanii etc. 9 Îs cameră frigorifică sau refrigerentă Încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant. 10 Îs cameră de combustie Spațiu în care arde un combustibil, într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă, în vederea folosirii energiei gazelor rezultate. 11 Îs cameră ra cartușului Partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde are loc explozia pulberii. 12 Îs cameră de luat vederi sau de filmat Aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică. 13 Îs cameră fotografică Camera neagră a unui aparat fotografic. 14 Îs cameră de sunet Aparat folosit în cinematografie pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă. 15 Îs cameră de transpunere Aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor în cinematografie. 16 Îs cameră de televiziune sau cameră videocaptoare Aparat complex, cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video. 20 Îs cameră de captare Construcție de zidărie de obicei subterană cu pereții etanși, care captează apele de izvor, le ferește de infectare și le ține la dispoziție pentru consum. 21 Îs cameră de vizită Mică construcție subterană din zid sau beton, servind la coborârea în adâncime pentru controlul și manipularea instalațiilor subterane. 22 Îs cameră de gazare încăpere etanșă pentru exerciții sau pentru experiențe care se fac într-o atmosferă gazată. 23 Zlg; Îs cameră paleală sau cameră ra mantalei Spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei. Cameră, muzică de cameră < italiana musica da camera. CÁMERĂ camerăe forme 1 Încăpere în interiorul unei case; odaie. Cameră mobilată. • Muzică de cameră compoziție muzicală, executată de un număr redus de instrumente. Cameră de comandă. Cameră de luat vederi. Cameră de combustie. Camerăa unei mingi. Cameră de bicicletă. Apartament cu două cameră. S-au convocat camerăele reunite ale parlamentului. Apartament cu două cameră. |
GRAMATICA cuvântului cameră? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cameră. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cameră poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cameră? Vezi cuvântul cameră desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cameră?[ ca-me-ră ] Se pare că cuvântul cameră are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cameră Inţelegi mai uşor cuvântul cameră dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului Cameră de lucru = birou într-o casă particulară Muzică de cameră = muzică interpretată de formații instrumentale sau vocale restrânse Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice; b dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran sau pe un clișeu imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stații electrice; cameră frigorifică sau refrigerentă = încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant Sau care reprezintă aparatul, instrumentul însuși: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă în cinematografie; cameră de transpunere = aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor pe film în cinematografie: cameră de televiziune sau cameră videocaptoare = aparat electronic cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transformarea ei în semnale video ; în sintagmele Cameră paleală sau camera mantalei = spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului Cameră de lucru = birou într-o casă particulară Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a încăpere neluminată în care se execută developarea, fixarea și alte operații fotografice; b dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran sau pe un clișeu imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice; cameră frigorifică sau refrigerentă = încăpere izolată termic, în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant Sau care reprezintă instrumentul însuși: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într-un cazan cu aburi sau într-un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea sunetelor pe o peliculă fotosensibilă în cinematografie; cameră de transpunere = aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor pe film în cinematografie; cameră de televiziune sau cameră videocaptoare = aparat complex cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video ; în sintagmele Cameră paleală sau camera mantalei = spațiu cuprins între pereții mantalei și corpul moluștei Cameră de culcare sau de dormit = dormitor, iatac Cameră de lucru = birou într-o casă particulară Cameră mobilată = cameră de închiriat, cu mobila proprietarului Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrîns de instrumente Nume dat unor încăperi cu destinație specială: Cameră obscură = a încăpere în care se fac diverse operații fotografice prepararea plăcilor, developarea etc Cameră de comandă = încăpere specială de unde se comandă, în mod automat, activitatea unei centrale electrice Camera pompelor = încăpere subterană în care sînt instalate pompele pentru evacuarea apei din lucrările miniere Cameră de combustie = încăpere în care se aprinde amestecul la un motor cu ardere internă Cameră mobilată = cameră care se închiriază cu mobila proprietarului Cameră de lucru = birou într-o casă particulară Muzică de cameră = compoziție muzicală pentru un număr restrâns de instrumente Nume dat unor încăperi cu destinație specială: cameră obscură = a încăpere în care se face developarea și alte operații fotografice; b dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran sau pe un clișeu imaginea răsturnată a unui obiect; cameră de comandă = încăpere specială de unde se comandă în mod automat activitatea unei centrale electrice ♦ Spațiu în care se produce un proces tehnic: cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil în prezența unui comburant; cameră de explozie = partea dinapoi a țevii armelor de foc, unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ♦ muzică de camera = muzică destinată unui număr redus de interpreți ♦ camera obscură = a încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; camera fotografică = a aparat fotografic; b cameră obscură de televiziune sau videocaptoare, aparat complex pentru captarea imaginii și transformarea ei în semnale video; camera de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze Muzică de cameră = compoziție muzicală făcută pentru un număr redus de instrumente Cameră obscură = a încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; cameră fotografică = a aparat fotografic; b cameră obscură; cameră de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă, în care se aprinde amestecul de gaze Cameră de culcare = dormitor, regional iatac; cameră de primire = salon |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cameră |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da piept cu cineva sau cu ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|