 | as |
|
| Cămaşă [ că-ma-şă ] VEZI SINONIME PENTRU cămaşă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului camasa în mai multe dicționareDefinițiile pentru camasa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMAȘĂ, cămăși, substantiv feminin 1. Îmbrăcăminte (de pînză sau de mătase) care se poartă pe piele acoperind partea superioară a corpului. Cămașă de zi. Cămașă de noapte. ▭ [Locomotiva] duce pe trupul odihnit zeci de muncitori agățați de ea ca un ciorchine. Sint numai in cămăși, cu piepturile și brațele goale. SAHIA, N. 29. Deasupra pantalonilor, băietănașul purta o cămașă... cu mînicile suflecate pînă la coate. SADOVEANU, N. forme 53. Draga badiului brîndușă, Fă-mi cămașă de fuior, Că mi-i gîndu să mă-nsor. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 365. E mai aproape cămașa decît haina, se spune despre cei care pun interesele personale sau ale celor apropiați mai presus de ale străinilor. Parcă au uscat cămășile la același soare ( = trăiesc bine împreună, se înțeleg). Ce, am uscat cămășile pe un gard? se spune celui care are o atitudine lipsită de respect. • Cămașă de forță = cămașă confecționată (din pînză tare) astfel ca să împiedice mișcările mîinilor și folosită la imobilizarea nebunilor furioși. • (Eliptic, în forma cămeșă) Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stilp de cafenele... Oameni verb reflexiv:ednici ca să șazâ în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mîneci lunge și pe capete scufie. EMINESCU, O. I 150 Cămașă de zale = platoșă. • Expresia: A scăpa ca pe mîneca cămășii = a scăpa foarte ușor. A spune ca pe (sau prin) gura cămășii = a spune ceva cu greu, cu sfială. A rămîne în cămașă = a rămîne sărac, a pierde tot. A nu avea cămașă pe el= a fi sărac lipit, a nu avea după ce bea apă. își dă și cămașa de pe el, se zice despre un om foarte milos și darnic. A lăsa (pe cineva) în cămașă sau a-i lua și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot, a-l lipsi de toate. A se certa pe cămașa altuia = a se certa pentru un lucru străin. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat, fudul, plin de sine; (determinat uneori prin «de bine ce-i merge», «de bine ce-o duce») a-i merge cuiva foarte bine. A arde cămașa pe cineva = a fi în mare zor. • (Peiorativ) A schimba părerile (sau convingerile etc.) cum schimbi cămășile = a schimba părerile (sau convingerile etc.) cu foarte mare ușurință. 2. Membrana, învelișul, căptușeala care îmbracă unele materii, obiecte sau piese: a) îmbrăcăminte exterioară sau interioară a unei piese de mașină. Cămașă de cilindru = căptușeala interioară a unui cilindru. Cămașă de argilă = strat argilos folosit Ia turnarea pieselor metalice; b) pieliță, pojghiță care se prinde deasupra unor lichide; c) pojghița care acoperă bobul de grîu, pleavă; d) îmbrăcăminte de hîrtie sau carton care învelește dosare, cărți, hîrtii. 3. Compus: cămașa-broaștei = algă verde de forma unei rețele, care acoperă suprafața apelor dulci (Hydrodictyon reticulatum). – Variantă: (Moldova, Transilvania) căméșă (CREANGĂ, P. 254, EMINESCU, O. I 150, NEGRUZZI, S. I 104, KOGĂLNICEANU, S. 112) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă substantiv feminin [Atestat: MOXA, 394/15 / V: (pop) camasașe, (înv) camasameácamasa, (Mol) camasaméșă, (Ban; Trs) cheméșă, chiméșă / Plural: camasamắși, camasaméșe, camasaméși / Etimologie: moștenit din latinescul camisia] 1 Îmbrăcăminte (de pânză, de mătase etc.) care se poartă pe piele, acoperind partea superioară a corpului. 2 (Îs) camasa de noapte Îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. (lungă) care se poartă ca veșmânt pentru dormit. 3 (Îs) camasa de forță Cămașă (1) specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu mâneci mai lungi decât brațele și cu cordoane, cu care se imobilizează, temporar, nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile. 4 (Îe) E mai aproape camasașa decât țundra (sau pielea decât camasașa) Interesul personal este mai important decât cel al altora sau cel general. 5 (Îe) A rămâne în camasa A rămâne sărac, pierzând tot. 6 (Îe) A nu avea nici pe camasa el A fi foarte sărac. 7 (Îe) A lăsa (pe cineva) în camasa sau a-i lua (cuiva) și camasașa de pe el A-i lua cuiva tot ce are, a-l lăsa sărac. 8 (Îe) Își dă camasașa de pe el Se spune despre un om exagerat de milos și de darnic. 9 (Îe) A nu-l mai încăpea camasașa A fi înfumurat. 10 (Îae) A-i merge cuiva foarte bine. 11 (Îe) A nu avea (sau a nu mai ști) pe unde scoate camasașa A fî într-o mare încurcătură (din care nu se știe cum scapi). 12 (Îe) Arde camasașa pe cineva Este în mare nevoie de ceva. 13 (Îae) Este în mare zor. 14 (Îe) A zice (sau a spune) ca prin gaura camasamășii A minți. 15 (Îae) A vorbi cu sfială, cu frică. 16 (Îe) A nu-l încăpea camasașa A fi grăbit, nerăbdător. 17 (Îe) A usca camasamășile la același soare (sau pe același gard) cu cineva A se trage de șireturi cu cineva. 18 (Îlav) În camasa Fără altă îmbrăcăminte pe deasupra. 19 (Îe) A se îmbrăca cu camasa gheață A-i fi foarte frică. 20 (Îs) camasa de fier (sau de zale) Platoșă. 21 (Pgn) Veșmânt. 22 (Pan) Pânză cu care este acoperită masa altarului. 23 (Bot; îc) camasașa-broaștei Algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice (Hydrodictyon reticulatum). 24 (Bot; îc) camasașa-lui-Dumnezeu sau -șa(-Maicii)-Domnului Volbură (Convolvulus arvensis). 25 (Bot; îc) camasașa-rândunicii Floare nedefinită mai îndeaproape vezi rochița-rândunicii. 26 (Pop) Placentă. 27 (Zid) Un fel de tencuială. 28 (Topitorie) Suprafață întărită a materiei topite. 29 (Înv) Crustă care se formează deasupra lichidelor (mai ales la fierbere) Si: cămășuială (2) coajă, crustă, pieliță, pojghiță vezi spumă. 30 (Înv) Materie gelatinoasă care ia forma butoiului, înconjurând vinul care s-a lăsat mult timp netras Cf mumă. 31 Coajă de primăvară a arborilor. 32 Pojghiță a bobului de grâu Si: ghiocice, pleavă. 33 Toc de hârtie. 34 Învelitoare (pentru caiete, cărți etc.). 35 Ambalaj. 36 Supracopertă. 37 (Pan) înveliș, membrană etc. care îmbracă diferite obiecte, piese etc. Si: cămășuială (3). 38 (Teh) îmbrăcăminte interioară a unui obiect, de obicei, cilindric. 39 Pânza păianjenului. 40 Parte a cimpoiului nedefinită mai îndeaproape. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMÁȘĂ, cămăși, substantiv feminin 1. Îmbrăcăminte (de pânză, mătase etc.) care se poartă pe piele, acoperind partea superioară a corpului. • Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. (lungă), care se poartă ca veșmânt pentru dormit. Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu cordoane, cu care se imobilizează temporar nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile. • Expresia: A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot. A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac. A lăsa (pe cineva) în cămașă sau a-i lua (cuiva) și cămașa de pe el = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l lăsa sărac. Își dă și cămașa de pe el, se spune despre un om exagerat de milos și de darnic. A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine. A nu avea (sau a nu ști) pe unde să scoți cămașa = a fi în mare încurcătură, a nu ști cum să scapi. Arde cămașa pe cineva = este în mare zor; are mare nevoie de ceva. 2. Membrană, înveliș (subțire), căptușeală care îmbracă diferite obiecte, piese etc. ♦ (popular) Placentă (1). ♦ Îmbrăcăminte interioară a unui obiect, de obicei cilindric. 3. Compus: cămașa-broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice (Hydrodictyon reticulatum). [Variante: căméșă substantiv feminin] – latina camisia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMÁȘĂ, cămăși, substantiv feminin 1. Îmbrăcăminte (de pânză, mătase etc.) care se poartă pe piele, acoperind partea superioară a corpului. • Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. (lungă), care se poartă ca veșmânt pentru dormit. Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu cordoane, cu care se imobilizează temporar nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile. • Expresia: A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot. A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac. A lăsa (pe cineva) în cămașă sau a-i lua (cuiva) și cămașa de pe el = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l lăsa sărac. Își dă și cămașa de pe el, se spune despre un om exagerat de milos și de darnic. A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine. A nu avea (sau a nu ști) pe unde să scoți cămașa = a fi în mare încurcătură, a nu ști cum să scapi. Arde cămașa pe cineva = este în mare zor; are mare nevoie de ceva. 2. Membrană, înveliș (subțire), căptușeală care îmbracă diferite obiecte, piese etc. ♦ (popular) Placentă (1). ♦ Îmbrăcăminte interioară a unui obiect, de obicei cilindric. 3. Compus: cămașa-broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice (Hydrodictyon reticulatum). [Variante: căméșă substantiv feminin] – latina camisia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMÁȘĂ, cămăși, substantiv feminin 1. Îmbrăcăminte (de pânză sau de mătase) care se poartă pe piele acoperind partea superioară a corpului. • Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. care se poartă direct pe piele ca veșmânt pentru dormit. Cămașă de forță = cămașă specială (confecționată din pânză tare) care împiedică mișcările mâinilor și care este folosită la imobilizarea nebunilor furioși. • Expresia: A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot. A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac. A lăsa (pe cineva) în cămașă sau a-i lua cuiva și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot, a-l lipsi de toate. Își dă și cămașa de pe el = e foarte milos sau darnic. A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine. A arde cămașa pe cineva = a fi în mare zor. A nu avea (sau a nu ști) pe unde să scoți cămașa = a nu găsi ieșire dintr-o încurcătură. 2. Membrană, înveliș, căptușeală care îmbracă unele materii, obiecte sau piese. 3. Compus: cămașa-broaștei = algă verde de forma unei rețele, care acoperă suprafața apelor dulci (Hydrodictyon reticulatum). [Variante: căméșă substantiv feminin] – latina camisia. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă (-ắși), – 1. Îmbrăcăminte de (pînză) care acoperă parte superioară a corpului. – 2. Vălul de la altar. – 3. Husă pentru mobile. – 4. Mapă. – 5. Supracopertă (de carte). – 6. Pleavă. – 7. Membrană care învelește ceapa, usturoiul și alți bulbi. – 8. Placentă. – 9. Spuma vinului care fermentează. – Variante cămeșe, cămașă. Mr., megl. cămeașă. latina camisia (Diez, I, 102 și Gramm., I, 19; Pușcariu 266; Meyer 187; Candrea-Dens., 235; REW 1550; DAR); conform albaneză këmisë, italiana camiscia, limba franceza chemise, spaniolă, portugheză camisa. A trecut recent de la decl. în -ă la cea în -e, ca toate cuvintele terminate în -șe sau -je. derivat cămășoi, substantiv neutru (cămașă lungă); cămășică, substantiv feminin (maiou); cămășuță, substantiv feminin (maiou). Forme diferite ale cuvantului camasa: -ắși Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMÁȘĂ camasaăși forme 1) Îmbrăcăminte care se poartă pe piele acoperind partea de sus a corpului. • A lua și camasaașa de pe cineva a-i lua cuiva totul; a lăsa pe cineva fără nimic. Își dă și camasaașa de pe el se spune despre cineva foarte darnic. 2) Membrană sau înveliș subțire care acoperă unele materii sau corpuri. 3) Îmbrăcăminte exterioară sau interioară a unei piese de mașină. [G.-D. cămășii] /<lat. camisia Forme diferite ale cuvantului camasa: camasaăși Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă, cămeși, (cămeșă), substantiv feminin -1. Îmbrăcăminte care acoperă bustul. În Maramureș, pe timpul verii, bărbații nu poartă decât cămașa scurtă până la brâu, albă și cu mâneci largi, țesută din in sau cânepă (Papahagi, 1925: 98). 2. (popular) În expresie cămașa coconului = placentă. – latina camisia (DEX, DLRM, Pușcariu, CDDE, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cămașă: cămașă forme 1. îmbrăcăminte de pânză sau de bumbac, ce se poartă pe piele; 2. acoperemânt sau coajă la diferite lichide (lapte, vin); 3. foaia de desubt a unei coli de hârtie; 4. ghioacea sau pleava bobului de grâu. [Moldova cămeșă = latina CAMISIA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă, -e, substantiv feminin – Pe timpul verii, bărbații nu poartă decât cămașa scurtă până la brâu, albă și cu mâneci largi, țesută din in sau cânepă (Papahagi 1925: 98). – latina camisia. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMAȘĂ îmbrăcăminte confecționată din fire împletite, având o construcție tubulară, învelind toroanele unei suspante. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMAȘĂ s. 1. combinezon, furou. (camasa de mătase naturală.) 2. membrană. (camasa care acoperă unele corpuri.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă substantiv feminin, articulat cămáșa, genitiv dativ articulat cămășii; plural cămăși Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cămașă: cămáșă substantiv feminin, articulat cămáșa, genitiv dativ articulat cămắșii; plural cămắși Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CĂMAȘĂ: CĂMÁȘĂ substantiv verbal placentă, tunică. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cămașă: cămașă substantiv verbal PLACENTĂ. TUNICĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAMASA' CĂMĂRÚȚĂCămărzanCĂMĂRZANACamarzineștiCĂMÁȘĂcămáșa-broáșteicămașa-lui-Dumnezeucămașa-Maicii-DomnuluiCĂMAȘALUIDUMNEZÉU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cămașă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cămașă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cămáșă substantiv feminin [Atestat: MOXA, 394/15 / V: pop cămașășe, înv cămașămeácămașă, Mol cămașăméșă, Ban; Trs cheméșă, chiméșă / Plural: cămașămắși, cămașăméșe, cămașăméși / Etimologie: moștenit din latinescul camisia] 1 Îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. 2 Îs cămașă de noapte Îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc. 3 Îs cămașă de forță Cămașă 1 specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu mâneci mai lungi decât brațele și cu cordoane, cu care se imobilizează, temporar, nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile. 4 Îe E mai aproape cămașășa decât țundra sau pielea decât cămașășa Interesul personal este mai important decât cel al altora sau cel general. 5 Îe A rămâne în cămașă A rămâne sărac, pierzând tot. 6 Îe A nu avea nici pe cămașă el A fi foarte sărac. 7 Îe A lăsa pe cineva în cămașă sau a-i lua cuiva și cămașășa de pe el A-i lua cuiva tot ce are, a-l lăsa sărac. 8 Îe Își dă cămașășa de pe el Se spune despre un om exagerat de milos și de darnic. 9 Îe A nu-l mai încăpea cămașășa A fi înfumurat. 11 Îe A nu avea sau a nu mai ști pe unde scoate cămașășa A fî într-o mare încurcătură din care nu se știe cum scapi. 12 Îe Arde cămașășa pe cineva Este în mare nevoie de ceva. 14 Îe A zice sau a spune ca prin gaura cămașămășii A minți. 16 Îe A nu-l încăpea cămașășa A fi grăbit, nerăbdător. 17 Îe A usca cămașămășile la același soare sau pe același gard cu cineva A se trage de șireturi cu cineva. 18 Îlav În cămașă Fără altă îmbrăcăminte pe deasupra. 19 Îe A se îmbrăca cu cămașă gheață A-i fi foarte frică. 20 Îs cămașă de fier sau de zale Platoșă. 23 Bot; îc cămașășa-broaștei Algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice Hydrodictyon reticulatum. 24 Bot; îc cămașășa-lui-Dumnezeu sau -șa-Maicii-Domnului Volbură Convolvulus arvensis. 25 Bot; îc cămașășa-rândunicii Floare nedefinită mai îndeaproape vezi rochița-rândunicii. CĂMÁȘĂ cămașăăși forme 1 Îmbrăcăminte care se poartă pe piele acoperind partea de sus a corpului. • A lua și cămașăașa de pe cineva a-i lua cuiva totul; a lăsa pe cineva fără nimic. Își dă și cămașăașa de pe el se spune despre cineva foarte darnic. Cămașă de mătase naturală. Cămașă care acoperă unele corpuri. |
GRAMATICA cuvântului cămașă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cămașă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cămașă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cămaşă? Vezi cuvântul cămaşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cămaşă?[ că-ma-şă ] Se pare că cuvântul cămaşă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cămașă Inţelegi mai uşor cuvântul cămașă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeParcă au uscat cămășile la același soare = trăiesc bine împreună, se înțeleg Cămașă de forță = cămașă confecționată din pînză tare astfel ca să împiedice mișcările mîinilor și folosită la imobilizarea nebunilor furioși I 150 Cămașă de zale = platoșă A scăpa ca pe mîneca cămășii = a scăpa foarte ușor A spune ca pe sau prin gura cămășii = a spune ceva cu greu, cu sfială A rămîne în cămașă = a rămîne sărac, a pierde tot A lăsa pe cineva în cămașă sau a-i lua și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot, a-l lipsi de toate A se certa pe cămașa altuia = a se certa pentru un lucru străin A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat, fudul, plin de sine; determinat uneori prin «de bine ce-i merge», «de bine ce-o duce» a-i merge cuiva foarte bine A arde cămașa pe cineva = a fi în mare zor cum schimbi cămășile = a schimba părerile sau convingerile etc Cămașă de cilindru = căptușeala interioară a unui cilindru Cămașă de argilă = strat argilos folosit Ia turnarea pieselor metalice; b pieliță, pojghiță care se prinde deasupra unor lichide; c pojghița care acoperă bobul de grîu, pleavă; d îmbrăcăminte de hîrtie sau carton care învelește dosare, cărți, hîrtii Compus: cămașa-broaștei = algă verde de forma unei rețele, care acoperă suprafața apelor dulci Hydrodictyon reticulatum Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu cordoane, cu care se imobilizează temporar nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac A lăsa pe cineva în cămașă sau a-i lua cuiva și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot ce are, a-l lăsa sărac A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine A nu avea sau a nu ști pe unde să scoți cămașa = a fi în mare încurcătură, a nu ști cum să scapi Arde cămașa pe cineva = este în mare zor; are mare nevoie de ceva Compus: cămașa-broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice Hydrodictyon reticulatum Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză rezistentă, prevăzută cu cordoane, cu care se imobilizează temporar nebunii furioși, împiedicându-i să comită acțiuni violente, iresponsabile A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac A lăsa pe cineva în cămașă sau a-i lua cuiva și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot ce are, a-l lăsa sărac A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine A nu avea sau a nu ști pe unde să scoți cămașa = a fi în mare încurcătură, a nu ști cum să scapi Arde cămașa pe cineva = este în mare zor; are mare nevoie de ceva Compus: cămașa-broaștei = algă verde de apă dulce de forma unei rețele, alcătuită din celule lungi, cilindrice Hydrodictyon reticulatum Cămașă de noapte = îmbrăcăminte de pânză, de mătase etc Cămașă de forță = cămașă specială confecționată din pânză tare care împiedică mișcările mâinilor și care este folosită la imobilizarea nebunilor furioși A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac A lăsa pe cineva în cămașă sau a-i lua cuiva și cămașa de pe el = a-i lua cuiva tot, a-l lipsi de toate Își dă și cămașa de pe el = e foarte milos sau darnic A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine A arde cămașa pe cineva = a fi în mare zor A nu avea sau a nu ști pe unde să scoți cămașa = a nu găsi ieșire dintr-o încurcătură Compus: cămașa-broaștei = algă verde de forma unei rețele, care acoperă suprafața apelor dulci Hydrodictyon reticulatum Popular În expresie cămașa coconului = placentă Moldova cămeșă = latina CAMISIA |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cămașă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bilet de ordin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
Ce inseamna? 
La plural substantivul cămașă are forma: cămăși
