eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție calomniator


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Calomniator [ ca-lom-ni-a-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU calomniator PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului calomniator în mai multe dicționare

Definițiile pentru calomniator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care calomniază; bîrfitor, clevetitor. Calomniatori ai țării noastre sînt tocmai aceia care poartă vina pentru situația dezastruoasă din trecut. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2741.

– Pronunțat; -ni-a-.
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CALOMNIATOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CALOMNIATOR:
CALOMNIATOR adjectiv, substantiv bîrfitor, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (livresc) detractor, (popular) hulitor, (învechit) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism învechit) mozavir. (E un calomniator ordinar.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CALOMNIATÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme Persoană care calomniază; defăimător, hulitor, detractor.

2. Adj. Calomnios. [ pronunție: -ni-a-]

– Din limba franceza calomniateur, latina calumniator.
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CALOMNIATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme Persoană care calomniază; defăimător, hulitor, detractor.

2. Adj. Calomnios. [ pronunție: -ni-a-]

– Din limba franceza calomniateur, latina calumniator.
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CALOMNIATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR2 calomniatoróare (calomniatoróri, calomniatoróare) m. și forme Persoană care calomniază; clevetitor; bârfitor; ponegritor; defăimător; denigrator; detractor. /<fr. calomniateur, latina calumniator
Forme diferite ale cuvantului calomniator: calomniatoróare calomniatoróri calomniator

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CALOMNIATÓR
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv

1. S. m. și forme Persoană care calomniază.

2. Adj. Calomnios. [ pronunție: -ni-a-]

– în franceză calomniateur (neologism din limba latină calumniator).
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CALOMNIATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR1 calomniatoroáre (calomniatoróri, calomniatoroáre) Care ține de calomnie; propriu calomniei; calomnios; clevetitor. /<fr. calomniateur, latina calumniator
Forme diferite ale cuvantului calomniator: calomniatoroáre calomniatoróri calomniator

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

calomniator
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru calomniator:
calomniator, calomniatoroare smf, a [Atestat: DA ms / Plural: calomniatori, calomniatoroare / Etimologie: franceza colomniateur, lat calomniator] 1-2 (Persoană) care calomniază.
Forme diferite ale cuvantului calomniator: calomniatoroare

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

calomniator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru calomniator:
calomniatór substantiv masculin, adjectiv masculin (silabe -ni-a), plural calomniatóri; forme singular și plural calomniatoáre, genitiv dativ singular articulat calomniatoárei
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CALOMNIATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care calomniază; bârfitor, clevetitor. // adjectiv Calomnios. [conform limba franceza calomniateur].
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

calomniator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru calomniator:
calomniatór (-ni-a-) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural calomniatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural calomniatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CALOMNIATÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR adjectiv verbal bârfitor, calomnios, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

calomniator
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru calomniator:
calomniator adjectiv verbal BÎRFITOR. CALOMNIOS. CLEVETITOR. DEFĂIMĂTOR. DENIGRATOR. PONEGRITOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CALOMNIATÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CALOMNIATÓR:
CALOMNIATÓR, -OÁRE substantiv masculin forme, adjectiv (cel) care calomniază. (< limba franceza calomniateur)
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oÁre

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

calomniator
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru calomniator:
*calomniatór, -oáre substantiv Care calomniază, bîrfitor.
Forme diferite ale cuvantului calomniator: -oáre gîlbá

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

calomniator
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru calomniator:
calomniator m. cel ce calomniază.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'CALOMNIATOR'
CALOMÉLCALOMFÍRCALOMNIÁCALOMNIÁTCALOMNIATÓRCalomnieCALOMNIÉREcalomniézCALOMNIÓS

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL calomniator
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului calomniator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
E un calomniator ordinar.
E un calomniator ordinar.
CALOMNIATÓR2 calomniatoróare calomniatoróri, calomniatoróare m.
CALOMNIATÓR1 calomniatoroáre calomniatoróri, calomniatoroáre Care ține de calomnie; propriu calomniei; calomnios; clevetitor.
Calomniator, calomniatoroare smf, a [Atestat: DA ms / Plural: calomniatori, calomniatoroare / Etimologie: franceza colomniateur, lat calomniator] 1-2 Persoană care calomniază.

GRAMATICA cuvântului calomniator?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului calomniator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul calomniator poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul calomniator sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul calomniator are forma: calomniatóri
VEZI PLURALUL pentru calomniator la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE calomniator?
Vezi cuvântul calomniator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul calomniator?
[ ca-lom-ni-a-tor ]
Se pare că cuvântul calomniator are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL calomniator

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de actualitate?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a plăti cuiva ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit
a întrebuința mijloace de constrângere față de cineva
care se petrece sau interesează în clipa de față, care corespunde prezentului
a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app