 | as |
|
| Calm [ calm ] VEZI SINONIME PENTRU calm PE ESINONIME.COM definiția cuvântului calm în mai multe dicționareDefinițiile pentru calm din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CALM: CALM adjectiv, s. 1. adjectiv domol, liniștit, pașnic, potolit, stăpînit, temperat. (Om calm.) 2. adjectiv flegmatic, imperturbabil, placid. (Om calm.) 3. substantiv flegmă, imperturbabilitate, placiditate. (calm unui om flegmatic.) 4. adjectiv calmat, domolit, liniștit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (Atitudine calm.) 5. substantiv cumpăt, fire, stăpînire, (învechit) stăpînie, (figurat) sînge rece, (rar figurat) răceală. (Te rog să nu-ți pierzi calm.) 6. substantiv astîmpăr, liniște, odihnă, pace, repaus, tihnă, (învechit și popular) tihneală, (învechit și regional) paos, răzbun, (regional) potol, stare, (învechit) așezare, așezămînt, odihneală, păciuire, răsuflare, (figurat) destindere, senin, seninătate. (Sufletul nu-și mai află calm.) 7. adjectiv domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tihnit, (învechit) păciuit, (figurat) destins, dulce. (O atmosferă calm.) 8. substantiv acalmie, liniște, pace, tăcere, (învechit și regional) paos, (învechit) lin, liniștire, molcomire. (Stare de calm deplin în natură.) 9. adjectiv lin, liniștit, netulburat, tihnit, (figurat)senin, (învechit figurat) seninos. (Viață calm.) 10. adjectiv liniștit, tăcut. (Pe aleile calm.) 11. adjectiv blînd, domol lin, liniștit, moderat, molcom, potolit, ușor. (Ploaie calm; vînt calm.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CALM: CALM2, -Ă, calmi, -e, adjectiv 1. (Despre natură) în stare de liniște deplină, de repaus, fără zgomot și fără mișcare, lipsit de orice agitație. Și-n calmul azur un nour – o pată – Aduce aminte de zgură. BENIUC, vezi 100. Tremură din val în val Seara limpede și calmă. LESNEA, I. 107. 2. (Despre persoane, despre manifestările și despre stările lor sufletești) Care se stăpînește, care nu-și pierde firea, care nu-și iese din sărite; domol, potolit, așezat. Foarte calm, pune mîna pe clanță și deschide. SEBASTIAN, T. 344. Realismul d-lui Jean Part, prin, observația calmă, prin lipsa de acumulare excesivă de detalii și mai cu samă prin stil are un caracter clasic. IBRĂILEANU, S. 90. ♦ (Despre viața omului) Lipsit de agitație, fără griji și neplăceri, fără preocupări febrile și emoții. În atîtea rînduri mi-o închipuisem cu părul alb, într-o bătrînețe calmă și înțeleaptă. BOGZA, C. O. 5. ♦ (Despre un bolnav) Care s-a liniștit, care nu mai e agitat, care suferă mai puțin. Bolnavul este astăzi mult mai calm decît ieri. Forme diferite ale cuvantului calm: calm-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CALM: CALM, -Ă, calmi, -e, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. (Despre natură) Care se află în stare de liniște deplină. ♦ (Despre procese) Care se desfășoară liniștit. 2. (Despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) Care se stăpânește; stăpânit, cumpănit, liniștit; prin extensie potolit, domol, așezat, flegmatic, imperturbabil. II. substantiv neutru 1. Stare de liniște deplină a atmosferei. • Calm ecuatorial = zonă situată între limitele ecuatoriale ale alizeelor, cu presiune atmosferică scăzută, temperaturi constante și precipitații zilnice sub formă de averse. Calm tropical = zonă cu presiune atmosferică ridicată, aflată în partea centrală a brâurilor anticiclonice subtropicale. Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulații. 2. Stăpânire de sine, sânge rece, tact. ♦ Pace sufletească. – Din limba franceza calme. Forme diferite ale cuvantului calm: calm-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CALM: CALM, -Ă, calmi, -e, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. (Despre natură) Care se află în stare de liniște deplină. • Calm ecuatorial = zonă îngustă de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente. Calm tropical = zonă aflată între zona alizeelor și cea a vânturilor dominante de vest. Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulații. ♦ (Despre procese) Care se desfășoară liniștit. 2. (Despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) Care se stăpânește; stăpânit, cumpănit, liniștit; prin extensie potolit, domol, așezat, flegmatic, imperturbabil. II. substantiv neutru 1. Stare de liniște deplină a atmosferei. 2. Stăpânire de sine, sânge rece, tact în acțiuni, în vorbire. ♦ Pace sufletească, lipsă de frământări. – Din limba franceza calme. Forme diferite ale cuvantului calm: calm-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru calm: calm1, calmă [Atestat: CARAGIALE, M. 325 / Plural: calmi, calm e / Etimologie: franceza calme] 1 a (despre natură) Care se află în stare de liniște deplină Si: liniștit. 2 sn (Îs) calm ecuatorial Zonă îngustă, de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente. 3 sn (Îs) calm tropical Zonă aflată între zona alizeelor și zona vânturilor dominante de vest. 4 sn (Îs) calm plat Stare a mării în care aceasta nu are ondulații. 5 a (despre procese) Care se desfășoară liniștit. 6-8 a (despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) Care se stăpânește Si: cumpănit, liniștit, stăpânit. 9 a (Pex) Imperturbabil. 10 sn Stare de liniște deplină a atmosferei. 11-12 sn Stăpânire de sine în acțiune, în vorbire Si: sânge rece, tact. 13 sn Pace sufletească. Forme diferite ale cuvantului calm: calmă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CALM: CALM, -Ă I. adjectiv 1. în stare de liniște deplină. 2. stăpânit, cumpănit, liniștit; potolit, așezat. II. substantiv neutru 1. stare de nemișcare; liniște deplină. ♦ calm ecuatorial = zonă de presiune atmosferică scăzută, a celor două emisfere ale globului terestru, caracterizate prin lipsa vântului și mișcări ascendente. • zonă oceanică în care predomină o verb reflexiv:eme complet liniștită sau în care vânturile sunt foarte slabe. 2. stăpânire de sine, liniște; tact în acțiuni etc.; sânge rece. (< limba franceza calme) Forme diferite ale cuvantului calm: calm-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CALM: CALM substantiv neutru 1. Stare de lipsă a oricărei mișcări; liniște deplină. ♦ Încetare a vântului. ♦ (La plural ) Zone oceanice în care predomină o verb reflexiv:eme complet liniștită sau în care vânturile sunt foarte slabe și au direcții variate. 2. Stăpânire de sine, liniște; tact în acțiuni etc.; sânge rece. // adjectiv 1. În stare de liniște deplină, lipsit de agitație. 2. Stăpânit, cumpănit, liniștit; potolit, așezat. [plural -muri. / < limba franceza calme, italiana calmo]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CALM: CALM1 substantiv neutru 1. Stare de liniște deplină, lipsa oricărei mișcări și agitații. Pacea... calmul serii... mă biruiau. GALACTION, O. I 348. 2. Pace sufletească, lipsă de frămîntări, de neliniști. Mă redeștept curînd același, și-n mine nu se face calm. MACEDONSKI, O. I 98. 3. Stăpînire de sine, sînge rece. Persoanele toate păstrează un calm imperturbabil. CARAGIALE, M. 325. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALM: CALM1 calmă (calmi, calme) 1) (despre natură) Care se caracterizează prin lipsă de agitație; care se află în stare de liniște deplină. 2) (despre persoane) Care își stăpânește sentimentele și acțiunile; stăpân pe sine. 3) (despre sentimente și manifestări ale oamenilor) Care denotă stăpânire de sine; caracterizat prin cumpănire. /<fr. calme Forme diferite ale cuvantului calm: calmă calmi calme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CALM: CALM2, -Ă, calmi, -e, adjectiv 1. (Despre natură) Care se află în stare de liniște deplină. ♦ figurat (Despre viața omului) Care are o desfășurare liniștită. 2. (Despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) Care se stăpânește; prin extensie potolit, domol. – în franceză calme. Forme diferite ale cuvantului calm: calm-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru calm: *calm, -ă adjectiv (în franceză calme, despre italiana calmo). Potolit, liniștit: om calm, mare calmă. substantiv neutru, plural urĭ (în franceză calme, despre italiana calma). Liniște (în natură orĭ în suflet): calmu apelor, a-țĭ păstra calmu. Forme diferite ale cuvantului calm: calm-ă gîlbáj Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Calm: Calm ≠ agitat, alarmat, aprig, dezechilibrat, furios, neliniștit, tulburat, violent, zbucium, frământat, îngrijorat, înfuriat, trepidant, zbuciumat, neliniște, furie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALM: CALM2 n. 1) Lipsă de agitație în natură; stare de liniște în atmosferă. 2) Lipsă de nervozitate; stăpânire de sine; sânge rece. /<fr. calme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CALM: CALM1 substantiv neutru 1. Stare de liniște deplină. ♦ figurat Pace sufletească, lipsă de frământări. 2. Stăpânire de sine, sânge rece. – în franceză calme. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru calm: calm2 substantiv masculin [Atestat: PANȚU, PL 2 / Plural: calmi / Etimologie: nesigură cf calmuz] (Bot; reg) 1 Obligeană (Acorus calamus). 2 Pipirig (Juncus effusus). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru calm: calm a. liniștit. ║ n. încetare totală a vântului, liniște. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru calm: calm adjectiv masculin, plural calmi; forme singular cálmă, plural cálme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru calm: calm1 adjectiv masculin, plural calmi; forme cálmă, plural cálme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru calm: calm2 substantiv neutru, (stări atmosferice) plural cálmuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru calm: calm substantiv neutru, (meteor.) plural cálmuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CALM: CALM substantiv verbal obligeană. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru calm: calm substantiv verbal OBLIGEANĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CALM' CALLISTEMONCALLISTEPHUSCallistoCALLUNACalmCALMÁcălmăjâniórcălmăjínCALMÁNDO |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL calm Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului calm dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Om calm. Om calm. Calm unui om flegmatic. Atitudine calm. Te rog să nu-ți pierzi calm. Sufletul nu-și mai află calm. O atmosferă calm. Stare de calm deplin în natură. Viață calm. Pe aleile calm. Ploaie calm; vînt calm. Calm1, calmă [Atestat: CARAGIALE, M. 325 / Plural: calmi, calm e / Etimologie: franceza calme] 1 a despre natură Care se află în stare de liniște deplină Si: liniștit. 2 sn Îs calm ecuatorial Zonă îngustă, de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente. 3 sn Îs calm tropical Zonă aflată între zona alizeelor și zona vânturilor dominante de vest. 4 sn Îs calm plat Stare a mării în care aceasta nu are ondulații. Om calm. O fire calm. Calmul unui om flegmatic. Atitudine calm. O atmosferă calm. Pe aleile calm. CALM1 calmă calmi, calme 1 despre natură Care se caracterizează prin lipsă de agitație; care se află în stare de liniște deplină. Calm2 substantiv masculin [Atestat: PANȚU, PL 2 / Plural: calmi / Etimologie: nesigură cf calmuz] Bot; reg 1 Obligeană Acorus calamus. |
GRAMATICA cuvântului calm? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului calm. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul calm poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE calm? Vezi cuvântul calm desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul calm?[ calm ] Se pare că cuvântul calm are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL calm Inţelegi mai uşor cuvântul calm dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Calm ecuatorial = zonă situată între limitele ecuatoriale ale alizeelor, cu presiune atmosferică scăzută, temperaturi constante și precipitații zilnice sub formă de averse Calm tropical = zonă cu presiune atmosferică ridicată, aflată în partea centrală a brâurilor anticiclonice subtropicale Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulații Calm ecuatorial = zonă îngustă de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente Calm tropical = zonă aflată între zona alizeelor și cea a vânturilor dominante de vest Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulații ♦ calm ecuatorial = zonă de presiune atmosferică scăzută, a celor două emisfere ale globului terestru, caracterizate prin lipsa vântului și mișcări ascendente |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL calm |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea în picioare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul calm are forma: cálmuri
