 | as |
|
| Calcul [ cal-cul ] VEZI SINONIME PENTRU calcul PE ESINONIME.COM definiția cuvântului calcul în mai multe dicționareDefinițiile pentru calcul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CALCUL: CALCUL s. I. 1. (matematică) socoteală, (învechit și regional) socoată, socotință, (Transilvania și Maramures) sămădaș, (învechit) schepsis, seamă, (învechit, în Transilvania) comput. (Face un calcul elementar.) 2. (matematică) calcul statistic = calculul probabilităților, teoria probabilităților; calculul probabilităților = calcul statistic, teoria probabilităților. 3. calculare, socoteală, socotire, socotit, (rar) calculație, (popular) răboj, (învechit) sămăluire. (calcul anilor calendaristici.) 4. (matematică) operație, socoteală. (Cele patru calcul.) 5. apreciere, calculare, estimare, estimație, evaluare, măsurare, prețuire, socotire, (regional) prețuială, (învechit) prețăluire. (calcul valorii unui obiect.) 6. gînd, intenție, plan, proiect, socoteală, (învechit și regional) propus, (învechit) cuget, duh, propozit, săvîrșit, socotință, (familial) combinație. (Nu și-a putut realiza calcul.) II. (medicina) concrețiune, piatră. (calcul la rinichi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL, (I) calcule, substantiv neutru, (II) calculi, substantiv masculin I. substantiv neutru 1. Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de a găsi fie valorile unor mărimi sau expresii, fie o anumită expresie matematică; socoteală. • (matematică) Calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice. 2. Ansamblu de operații logice, de reguli și procedee de efectuare a acestora, prin care se deduc teoremele unui domeniu al științei. • Calcul logic = calcul analog celui matematic, efectuat asupra enunțurilor transpuse în formă simbolică. 3. Plan, combinație, proiect, apreciere, socoteală. II. S. m. (medicină) Concrețiune de forma unei pietricele, rezultată prin precipitarea sărurilor organice sau anorganice, care se formează în anumite organe interne; piatră. – Din limba franceza calcul, latina calculus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL, (I) calcule, substantiv neutru, (II) calculi, substantiv masculin I. substantiv neutru 1. Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai multor mărimi; socoteală. • (În sintagmele) Calcul grafic = (matematică) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice. • Calcul logic = ansamblu de operații prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 2. Plan, combinație, proiect, apreciere, socoteală. II. S. m. (medicină) Concrețiune de forma unei pietricele, rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice, care se formează în anumite organe interne; piatră. – Din limba franceza calcul, latina calculus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL I. substantiv neutru 1. ansamblu de operații (aritmetice, algebrice etc.) urmărind stabilirea unor mărimi. • capitol al științelor matematice în care se folosește un anumit tip de operații. • calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice; calcul logic = operație analoagă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (la plural) planuri, combinații, socoteli. II. substantiv masculin formație calcaroasă care afectează diferite organe animale (rinichi, vezică etc.). (< limba franceza calcul, latina calculus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru calcul: calcúl [Atestat: EMINESCU, P. 221 / Plural: (sn) calcul e, (sm) calcul i / Etimologie: franceza calcul, lat calculus] 1 sn Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de găsire a uneia sau a mai multor mărimi Si: socoteală. 2 sn (Îs) calcul grafic Rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice. 3 sn (îs) calcul logic Ansamblu de operații prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 4 sn Plan. 5 substantiv masculin Concrețiune de forma unei pietricele, rezultată din precipitarea sărurilor organice sau anorganice, care se formează în anumite organe interne Si: piatră. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL2, calcule, substantiv neutru 1. Ansamblu de operații matematice (aritmetice, algebrice etc.) făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau mai multor mărimi; calculare, socoteală. Calcul algebric. Calcul diferențial. Calcul integral. Calcul infinitezimal. ▭ Iar colo bătrînul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate. EMINESCU, O. I 132. 2. (La plural ) Planuri, combinații, socoteli. S-a înșelat în calculele sale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL1 calcule n. 1) Totalitate a operațiilor aritmetice efectuate în vederea determinării valorii unei mărimi; socoteală. 2) matematică Succesiune de operații efectuate cu ajutorul unor simboluri ce reprezintă anumite valori. 3) figurat Ansamblu de reflecții realizate în scopul de a obține un avantaj sau de a realiza ceva. /<lat. calculus, limba franceza calcul Forme diferite ale cuvantului calcul: calcule Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL, (I) calcule, substantiv neutru, (II) calculi, substantiv masculin I. 1. Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai multor mărimi; socoteală. 2. Plan, combinație, proiect, socoteală. II. Concrețiune care se formează accidental în anumite organe animale. Calcul renal. – în franceză calcul (neologism din limba latină calculus). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL substantiv neutru 1. Ansamblu de operații matematice (aritmerice, algebrice etc.). ♦ Calcul logic = operație analogă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (La plural ) Planuri, combinații, socoteli. [conform limba franceza calcul, latina calculus – pietricică]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL2 calculi m. Concrețiune formată în unele organe interne ale omului ca urmare a depunerii de săruri minerale conținute în organism; piatră. calcul renal. /<lat. calculus, limba franceza calcul Forme diferite ale cuvantului calcul: calculi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru calcul: calcul n. 1. operațiune spre a afla rezultatul combinațiunii numerelor între ele; 2. figurat mijloace combinate, măsuri luate spre a ajunge la un scop: calculele ambițiunii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL substantiv masculin Concrețiune pietroasă formată în anumite organe ale omului sau ale animalelor (rinichi, vezică etc.). [conform limba franceza calcul, latina calculus – pietricică]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CALCUL: CÁLCUL1, calculi, substantiv masculin Corp pietros care se formează în mod accidental în anumite organe animale. Calcul biliar. Calcul renal. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru calcul: cálcul2 (socoteală) substantiv neutru, plural cálcule Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru calcul: cálcul1 (piatră) substantiv masculin, plural cálculi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru calcul: cálcul (medicină) substantiv masculin, plural cálculi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru calcul: cálcul (matematică) substantiv neutru, plural cálcule Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CALCUL' calcovắțcalcozínăcalcșistCĂLCU 1.CÁLCULCALCULÁCalculabilCALCULABILITATECALCULÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL calcul Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului calcul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Face un calcul elementar. Calcul anilor calendaristici. Cele patru calcul. Calcul valorii unui obiect. Nu și-a putut realiza calcul. Calcul la rinichi. 221 / Plural: sn calcul e, sm calcul i / Etimologie: franceza calcul, lat calculus] 1 sn Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de găsire a uneia sau a mai multor mărimi Si: socoteală. 2 sn Îs calcul grafic Rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice. 3 sn îs calcul logic Ansamblu de operații prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. Face un calcul elementar. Calcul la rinichi. CÁLCUL1 calcule n. CÁLCUL2 calculi m. Calcul renal. |
GRAMATICA cuvântului calcul? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului calcul. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul calcul poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE calcul? Vezi cuvântul calcul desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul calcul?[ cal-cul ] Se pare că cuvântul calcul are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL calcul Inţelegi mai uşor cuvântul calcul dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeMatematică calcul statistic = calculul probabilităților, teoria probabilităților; calculul probabilităților = calcul statistic, teoria probabilităților matematică Calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice Calcul logic = calcul analog celui matematic, efectuat asupra enunțurilor transpuse în formă simbolică În sintagmele Calcul grafic = matematică rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice Calcul logic = ansamblu de operații prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcții geometrice; calcul logic = operație analoagă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice Matematică calcul statistic vezi calculul probabilităților; calculul probabilităților = calcul statistic, teoria probabilităților ♦ Calcul logic = operație analogă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL calcul |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în paza cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul calcul are forma: cálcule
