 | as |
|
| Călăuzitor [ că-lă-u-zi-tor ] VEZI SINONIME PENTRU călăuzitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului calauzitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru calauzitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITÓR: CĂLĂUZITÓR, -OÁRE, călăuzitori, -oare, adjectiv Care călăuzește, care îndrumează. Istoria a încredințat Partidului Comunist al Uniunii Sovietice un rol de cinste, rolul de far călăuzitor al mișcat ii comuniste mondiale, rolul de primă și cea mai puternică brigadă de șoc, de brigadă de șoc conducătoare a mișcării revoluționare internaționale. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 60. Frate partid, cum iți simt inima alături de-a mea, Cum văd de bine călăuzitoarea stea! VINTILĂ, O. 32. – Pronunțat: -lă-u-. Forme diferite ale cuvantului calauzitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITÓR: CĂLĂUZITÓR calauzitoroáre (calauzitoróri, calauzitoroáre) Care călăuzește, îndrumează; care servește drept călăuză. [silabe -lă-u-] /a călăuzi + sufix calauzitortor Forme diferite ale cuvantului calauzitor: calauzitoroáre calauzitoróri calauzitor Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITÓR: CĂLĂUZITÓR, -OÁRE, călăuzitori, -oare, adjectiv Care călăuzește, care îndrumează; îndrumător. [ pronunție: -lă-u-] – Călăuzi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului calauzitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITÓR: CĂLĂUZITÓR, -OÁRE, călăuzitori, -oare, adjectiv Care călăuzește, care îndrumează; îndrumător. [ pronunție: -lă-u-] – Călăuzi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului calauzitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru călăuzitor: călăuzitor, calauzitoroare a [Atestat: VINTILĂ, O. 32 / Plural: calauzitori, -oáre / Etimologie: călăuzi] 1 Care conduce pe cineva pe un drum. 2 Care îndrumă. Forme diferite ale cuvantului calauzitor: calauzitoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITOR: CĂLĂUZITOR adjectiv, substantiv îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, purtător. (I-a fost un excelent calauzitor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂLĂUZITÓR: CĂLĂUZITÓR, -OÁRE, călăuzitori, -oare, adjectiv Care călăuzește, care îndrumează. – Din călăuzi + sufix -(i)tor. Forme diferite ale cuvantului calauzitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru călăuzitor: călăuzitór adjectiv masculin (silabe -lă-u-), plural călăuzitóri; forme singular și plural călăuzitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru călăuzitor: călăuzitór (-lă-u-) adjectiv masculin, plural călăuzitóri; forme singular și plural călăuzitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CALAUZITOR' călăuzéscCĂLĂUZÍCĂLĂUZÍREcălăuzitCĂLĂUZITÓRcălăuzlícălăuzlírecălăuzlítcâláv |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CĂLĂUZITÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului călăuzitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CĂLĂUZITÓR cĂlĂuzitÓroáre cĂlĂuzitÓróri, cĂlĂuzitÓroáre Care călăuzește, îndrumează; care servește drept călăuză. [silabe -lă-u-] /a călăuzi + sufix cĂlĂuzitÓrtor. Călăuzitor, cĂlĂuzitÓroare a [Atestat: VINTILĂ, O. 32 / Plural: cĂlĂuzitÓri, -oáre / Etimologie: călăuzi] 1 Care conduce pe cineva pe un drum. I-a fost un excelent cĂlĂuzitÓr. |
GRAMATICA cuvântului CĂLĂUZITÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului călăuzitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CĂLĂUZITÓR poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE călăuzitor? Vezi cuvântul călăuzitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul călăuzitor?[ că-lă-u-zi-tor ] Se pare că cuvântul călăuzitor are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CĂLĂUZITÓR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv, adverb de viu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
