 | as |
|
| Putere [ pu-te-re ] VEZI SINONIME PENTRU putere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cal putere în mai multe dicționareDefinițiile pentru cal putere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTÉRE, puteri, substantiv feminin I. 1. Însușirea de a putea tace ceva, de a realiza ceva; capacitatea de a acționa, de a produce un anumit efect; putință, forță, tărie. Puterea este-n voi Și-n zei! Dar vă gîndiți, eroi, Că zeii sînt: departe, sus, Dușmanii – lîngă noi! COȘBUC, P. I 258. Fiul craiului, văzîndu-se prins în clește și fără nici o putere, îi jură credință și supunere întru toate. CREANGĂ, P. 207. Unde-s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește! ALECSANDRI, P. A. 104. • Locuţiune adverbiala Din toate puterile = punînd la contribuție toate forțele, toată rîvna. Mă duc eu, tată, zice fata cea mare, și mă voi sili din toate puterile mele să te mulțumesc. ISPIRESCU, L. 13. • Expresia: A sta (sau a fi) în puterea cuiva = a fi în atribuțiile sau de competența cuiva, (Concretizat) Primăvara... e puterea uriașă, măreață, care schimbă fața lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 463. Cînd am slobozit pistolul în tine, nu știu ce putere străină și amarnică îmi împingea mîna. NEGRUZZI, S. I 23. • (Învechit) Putere armată = armată. Puterea armată a Moldovei, pe cînd era liberă, după mărturisirea cronicarilor, era de șaptezeci mii, și de multe ori pînă la o sută de mii de oameni. BĂLCESCU, O. I 117. 2. (fizică, tehnică) Lucru mecanic efectuat sau primit într-o unitate de timp; energia absorbită sau cedată într-o unitate de timp. • Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie. Dezvoltarea industriei electrotehnice, precum și mărirea puterii instalate, prin crearea noilor centrale și prin îmbunătățirea exploatării celor vechi, au creat condiții pentru creșterea consumului de energie electrică pentru nevoile casnice. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. Putere nominală = puterea pentru care a fost construit un motor sau un generator. Putere calorifică = numărul de kilocalorii dezvoltat de un kilogram sau de un metru cub de combustibil în stare de ardere. • Compus: cal-putere vezi cal. 3. Forță fizică. «Porțile de fier» s-au deschis în fața puterii eterne a valurilor [Dunării], VLAHUȚĂ, R. P. 7. Își puse toate puterile, se sculă. ISPIRESCU, L. 59. Să-mi dea ajutor la trebi, după cît îl ajută puterea. CREANGĂ, A. 13. • (Concretizat, în basme) Vezi tu buțile aste două? Una-i cu apă, alta cu putere. EMINESCU, L. P. 176. • locuțiune adjectiv În putere (sau puteri) = voinic, sănătos, puternic. După cîtăva verb reflexiv:eme, simțindu-se iar în puteri, a-nceput a i se urî să stea serile singur în casă. CARAGIALE, P. 149. În (toată) puterea vîrstei == în plină vigoare, nici prea bătrîn, nici prea tînăr; în floarea vîrstei. Erau... oameni în toată puterea vîrstei. SADOVEANU, la TDRG. Moșul nu era chiar moș... arăta în puterea vîrstei. CAMIL PETRESCU, O. II 547. • Locuţiune adverbiala Cu toată puterea (sau cu toate puterile) = cu toată forța. Făt-Frumos o apucă de mijloc și o trînti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră. EMINESCU, N. 7. Cu puterea = cu forța, cu sila, prin constrîngere. Începe Toderaș a se ruga... să nu-i țină cu puterea cornul și punga. RETEGANUL, P. II 75. • (Rar) locuțiune prepoziție În puterea... = cu forța... Cerinat vîslea mereu în puterea brațelor. GANE, N. II 77. • Forță morală. Încrederea cu care începuse a munci, cum și dragostea care-l însuflețise, îi aduceau puteri noi în sufletul lui chinuit. DUNĂREANU, CH. 228. Îl părăsise acea putere de luare-aminte, care se încleșta pe lecție și-i sorbea înțelesul dintr-o cetire. VLAHUȚĂ, O. A. 105. Călătorii care au scris despre aceste ruine găsesc in fiecare urmă ceea ce ea a fost în antichitate și-ți prezintă prin puterea imaginației pe vechea cetate a troienilor și pe toate persoanele de care vorbește Omer. BOLINTINEANU, O. 308. ♦ (În basme) Dar, facultate excepțională. Nu căuta că mă vezi gîrbovă și stremțuroasă, dar prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. 4. Eficacitate, tărie. împărăteasa chemă pe bucătăreasă și-i dete buruienile să le fiarbă, fără să-i spuie de ce treabă sînt. Bucătăreasa, neștiind puterea lor, gustă dintr-însele. ISPIRESCU, L. 112. Hîrca s-a încredințat că împăratul doarme, bizuindu-se ea și acum în puterea băuturii sale. CREANGĂ, P. 100. 5. Valoare. Aceste acte au puterea actelor autentice. • (economie poloneză) Putere de circulație (sau circulatorie) = însușirea banilor de a servi ca mijloc de vînzare-cumparare. 6. (matematică) Rezultatul înmulțirii unui număr cu sine însuși de cîte ori o arată exponentul. 9 e a doua putere a lui 3. ♦ (fizică, tehnică) Raportul dintre valoarea pe care o are o mărime fizico-chimică și valoarea maximă pe care o poate avea acea mărime. II. Autoritate, stăpînire, dominație; prin extensie influență. Doar am puterea-n mînă... Doar îs ispravnic. ALECSANDRI, T. I 227. Acest regat, căzînd în turburări civile, se subjugă de Vasile al II-lea... și rămîne subt puterea grecilor pînă la al XII-lea secol, BĂLCESCU, O. II 12. • Abuz de putere vezi abuz. • locuțiune prepoziție În puterea... = în virtutea..., în baza..., în temeiul... Știi, că în puterea unei legi nu este spațiu deșert. EMINESCU, N. 53. • Expresia: A fi în puterea cuiva = a depinde de voința cuiva, a fi subjugat de cineva. Văd că sînt în puterea ta. NEGRUZZI, S. I 90. ♦ (De obicei urmat de determinări arătînd o calitate) Stat (puternic, suveran). Credeai dumneata că ai noștri o... să servească interesele unei stări de lucruri necunoscute de puterile garante? BOLINTINEANU, O. 420. Puterile centrale = nume dat în epoca primului război mondial Germaniei și Austro-Ungariei. Se supără colonelul, dușman neîndurat al puterilor centrale. C. PETRESCU, Î. I 8. Mare putere = țară care dispune de mari forțe economice, militare etc., și are preponderență în politica internațională. 2. Exercitarea drepturilor și prerogativelor organelor de conducere ale statului; guvernare. În Republica Populară Romînă puterea aparține oamenilor muncii de la orașe și sate. CONST. R.P.R. 10. Putere populară = stat cu regim socialist. Putere legislativă, executivă vezi c. • Expresia: (Despre partidele politice din țările burgheze) A fi la putere (spre deosebire de «a fi în opoziție») = a deține guvernarea, a se afla într-o perioadă de guvernare. Cînd erai la putere ai cîștigat un proces nedrept. BOLINTINEANU, O. 445. 3. Împuternicire, drept. Despre asemenea mosafiri de la oraș, niciodată nu se prea știa cu ce rosturi vin și mai ales cu ce puteri. C. PETRESCU, R. DR. 32. • Expresia: A avea depline puteri = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva. Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv, arbitrar, ilegal. Acum legea cea nouă lua, cu de la sine putere, partea cea mai mănoasă din moșie. C. PETRESCU, R. DR. 196. 4. Capacitate. Statul îndrumează și planifică economia națională în vederea dezvoltării puterii economice a țării. • (economie poloneză) Putere de cumpărare vezi cumpărare. Putere de muncă = capacitatea turui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat. 5. (Popular) Posibilitate materială; bani, avere; prin extensie stare materială (și socială). Nu cumva ați văzut iapa mea p-aici?.. Mi-au furat-o hoții. O să-mi moară copilașii de foame, că alta n-am putere să-mi cumpăr. STĂNOIU, C. I. 138. Și ne-am gătit după puteri, Cu lăutari s-aducem fata Cu vin și chef, precum e data. COȘBUC, P. I 241. Am făcut și eu un praznic după puterea mea. CREANGĂ, P. 30. 6. (Popular) Punct culminant (sau central); deplinătate. vezi toi, miez. Se poartă cîteodată ca și cum ar fi în puterea sănătății. SADOVEANU, P. M. 17. Împăratul, chiar în puterea nopții, se scoală, rădică toată curtea în picioare. CREANGĂ, P. 101. În această iarnă puterea războiului fiind în Țara Rominească și Moldova, Ungaria răsuflă puțin de mișcările armelor. BĂLCESCU, O. II 68. Fost-a în puterea primăverii. TEODORESCU, P. P. 486. • locuțiune adjectiv În (toată) puterea cuvîntului = veritabil, autentic, în adevăratul înțeles al cuvîntului, pe deplin, desăvîrșit. Odorescu era un băiat bun... poet în puterea cuvîntului. MACEDONSKI, O. III 87. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTÉRE, puteri, substantiv feminin I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însușire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acționa, de a realiza ceva; putință. 2. Mare forță fizică, tărie, puternicie. • Locuţiune adverbiala Din toate puterile = cu toate forțele, cu toată râvna. • Locuţiune adverbiala și adjectiv În putere (sau în puteri) = puternic, sănătos, voinic. În (toată) puterea (vârstei) = în plină vigoare, în floarea vârstei. Cu puterea = cu sila, prin constrângere. • Expresia: A-i sta (sau a-i fi) cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența (de a face ceva). 3. Intensitate. 4. Eficacitate, tărie. ♦ Grad mare de concentrație. Puterea unei băuturi. 5. Valoare, valabilitate. • Putere de circulație (sau circulatorie) a unei monede = însușirea monedei de a servi la vânzare-cumpărare. Putere de cumpărare (a banilor) = cantitatea de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei anumite sume de bani. II. 1. Autoritate, stăpânire, dominație; prin extensie influență. • Expresia: A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva. • Mare putere = țară, stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc. Puterile centrale = nume dat în primul război mondial Germaniei și Austro-Ungariei. ♦ (concretizat) Stat, țară (suverană). 2. Conducere de stat, guvernare. • Putere de stat = atribut al clasei dominante, care, folosind statul ca instrument al său, înfăptuiește conducerea societății. Putere populară = regim social-economic în care conducerea politică, conducerea statului aparține clasei muncitoare și aliaților ei; stat cu un asemenea regim. • Expresia: A fi (sau a ajunge, a veni) la putere = a deține (sau a ajunge să dețină) guvernarea într-un stat. 3. Permisiune, voie; drept, împuternicire legală de a face ceva. • locuțiune prepoziție În puterea... = în virtutea..., în baza... • Expresia: A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva. Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv. 4. Capacitate, potențial. Creșterea puterii economice. • Putere de muncă = capacitatea unui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat. 5. (popular) Mijloace materiale, bani, avere; stare materială și socială a cuiva. 6. (popular) Punct, moment culminant; toi. În puterea nopții. • Expresia: În (toată) puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului. III. 1. (matematică) Rezultatul înmulțirii unui număr cu sine însuși (de atâtea ori de câte ori arată exponentul). ♦ Exponent care arată de câte ori trebuie înmulțit un număr cu el însuși. • Putere a unui punct față de un cerc = valoarea absolută a diferenței dintre pătratul razei cercului și pătratul distanței dintre punct și centrul cercului. 2. (fizică, tehnică) Lucru mecanic efectuat sau primit într-o unitate de timp; energie primită sau cedată într-o unitate de timp; mărime caracteristică unui sistem tehnic. • Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie. Putere nominală = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic. – vezi putea. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTÉRE, puteri, substantiv feminin I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însușire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acționa, de a realiza ceva; putință. 2. Mare forță fizică, tărie, puternicie. • Locuţiune adverbiala Din toate puterile = cu toate forțele, cu toată râvna. • Locuţiune adverbiala și adjectiv În putere (sau în puteri) = puternic, sănătos, voinic. în (toată) puterea (vârstei) = în plină vigoare, în floarea vârstei. Cu puterea = cu sila, prin constrângere. • Expresia: A-i sta (sau a-i fi) cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența (de a face ceva). 3. Intensitate. 4. Eficacitate, tărie. ♦ Grad mare de concentrație. Puterea unei băuturi. 5. Valoare, valabilitate. • Putere de circulație (sau circulatorie) a unei monede = însușirea monedei de a servi la vânzare-cumpărare. Putere de cumpărare (a banilor) = cantitatea de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei anumite sume de bani. II. 1. Autoritate, stăpânire, dominație; prin extensie influență. • Mare putere = țară, stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc. Puterile Centrale = nume dat în Primul Război Mondial Germaniei și Austro-Ungariei. • Expresia: A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul-plac al cuiva. ♦ (concretizat) Stat, țară (suverană). 2. Conducere de stat, guvernare. • Putere de stat = atribut al clasei politice, care, folosind statul ca instrument, înfăptuiește conducerea societății. • Expresia: A fi (sau a ajunge, a veni) la putere = a deține (sau a ajunge să dețină) guvernarea într-un stat. 3. Permisiune, voie; drept, împuternicire legală de a face ceva. • locuțiune prepoziție În puterea... = în virtutea..., în baza... • Expresia: A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva. Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv. 4. Capacitate, potențial. Creșterea puterii economice. • Putere de muncă = capacitatea unui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat. 5. (popular) Mijloace materiale, bani, avere; stare materială și socială a cuiva. 6. (popular) Punct, moment culminant; toi. în puterea nopții. • Expresia: În (toată) puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului. III. 1. (matematică) Rezultatul înmulțirii unui număr cu sine însuși (de atâtea ori de câte ori arată exponentul). ♦ Exponent care arată de câte ori trebuie înmulțit un număr cu el însuși. • Putere a unui punct față de un cerc = valoarea absolută a diferenței dintre pătratul razei cercului și pătratul distanței dintre punct și centrul cercului. 2. (fizică, tehnică) Lucru mecanic efectuat sau primit într-o unitate de timp; energie primită sau cedată într-o unitate de timp; mărime caracteristică unui sistem tehnic. • Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie. Putere nominală = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic. – vezi putea. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTERE s. 1. capacitate, forță, posibilitate, putință, (învechit) puterință, puternicie. (putere de a face ceva.) 2. dinamism, energie, forță, impetuozitate, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă, (livresc) potentă, (popular) vînjoșenie, vînjoșie, vîrtoșie, voinicie, (regional) mau, vînj, vlastă, (Muntenia, Olt. și Banat) snagă, (învechit) sforță, tărime, virtute, vlavie, (figurat) sevă. (Dă dovadă de o putere inepuizabilă.) 3. bărbăție, energie, vigoare. (A avut putere de a suporta încercarea.) 4. fermitate, tărie. (N-a avut suficientă putere.) 5. forță, strășnicie, tărie, vigoare. (Reclamă cu putere dreptatea.) 6. posibilitate, putință, stare, (învechit) putincioșie. (Să dea fiecare după putere lui.) 7. voie, voință. (Cu de la sine putere.) 8. conducere, (figurat) cîrmă. (A ajuns la putere.) 9. drept, împuternicire, (învechit) tărie. (Are depline puterei.) 10. autoritate, (învechit) tărie. (Însemnele putere.) 11. autoritate, (astăzi rar) stăpînire. (Reprezentantul putere.) 12. legalitate, valabilitate, valoare, (învechit) tărie. (putere a unui înscris.) 13. valabilitate, valoare. (Actul acesta are putere de lege.) 14. autoritate, dominare, dominație, hegemonie, stăpînire, supremație, (învechit) puternicie, stăpînie, tărie, țiitură, (latinism învechit) potestate. (Și-a întins putere; se afla sub putere romană.) 15. forță, (învechit) silă, silnicie. (putere oștilor noastre.) 16. (termen militar; concret) armată, oaste, oștire, trupe (la plural), (învechit și regional) armadă, șirag, tabără, (învechit) armie, ordie, ostășime, oștime, silă, tărie, (figurat) sabie. (Orașul a fost cucerit de putere dușmană.) 17. (concret) stat, țară, (învechit) putință. (Marile, micile putere.) 18. (concret) autoritate, forță, somitate. (Este o adevărată putere în acest domeniu.) 19. dominație, domnie, stăpînire. (putere banului.) 20. influență, înrîurire, (rar) stăpînire, (învechit) înrîurită. (Nu are nici o putere asupra lui.) 21. influență, înrîurire, trecere, (figurat) greutate. (Om cu putere.) 22. eficacitate, valoare. (putere nutritivă.) 23. eficacitate. (putere de germinație a semințelor.) 24. forță, intensitate, tărie, (învechit) mărie, mărime. (putere vîntului; putere dragostei.) 25. soliditate, trăinicie. (putere legăturii lor.) 26. miez, mijloc, toi, (popular) dric, tărie, temei, (regional) vipie, viu. (În putere nopții.) 27. dar, însușire. (Are unele puterei miraculoase.) 28. (matematică) (învechit) potență. (putere a 2-a a unui număr.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTÉRE puterei forme 1) Capacitate a ființelor vii de a săvârși acțiuni fizice; forță fizică; tărie. • În putere (sau puterei) puternic; voinic; tare. Din toate putereile adunându-și toate forțele. A sta (sau a fi) în putereea cuiva a avea posibilitatea sau capacitatea de a face ceva. 2) Capacitate de a realiza o muncă intelectuală; forță spirituală. putere creatoare. putere de imaginație. 3) (despre medicamente) Grad de influență asupra organismului. 4) (despre sisteme tehnice) Capacitatea de a efectua un lucru mecanic. 5) (despre acte, documente, vize etc.) Caracter valabil; valabilitate. 6) (despre bani) Capacitatea de a servi la vânzare-cumpărare; valoare. 7) (despre acțiuni sau fenomene naturale) Grad de intensitate. putereea cutremurului. putereea vântului. • În putereea nopții în plină noapte; când noaptea este în toi. În toată putereea cuvântului în adevăratul înțeles al cuvântului. 8) Acțiune dominantă exercitată asupra cuiva; stăpânire; dominație. putereea religiei. • A fi în putereea cuiva a depinde de voința sau de bunul plac al cuiva. 9) Libertate legală în acțiuni; drept. • Cu de la sine putere fără a avea împuternicire; arbitrar; samavolnic. 10) Drept de a conduce. putere parlamentară. putere democratică. • putere legislativă drept al organelor superioare de stat de a emite legi. A veni (sau a ajunge) la putere a deveni conducător. Marile puterei statele cu autoritate și influență, care joacă un rol decisiv pe arena internațională. 11) matematică Indice care arată de câte ori un număr se înmulțește cu sine însuși. Cinci la putereea a doua. [G.-D. puterii] /v. a putea Forme diferite ale cuvantului putere: puterei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru putere: putére, puteri substantiv feminin 1. Faptul de a putea; capacitate, forță, însușire morală, fizică și intelectuală de a face ceva; putință. 2. (învechit, mai ales la plural ) Minune. 3. (regional) Nădejde. 4. (La plural ) Numele uneia dintre cele nouă cete ale îngerilor, care, împreună cu stăpâniile și cu domniile, alcătuiesc treapta a doua a ierarhiei lor, făcută de Dionisie Areopagitul. Sunt înfățișați în iconografie desculți, în stihare lungi până la glezne, încinși cu brâu și purtând într-o mână un toiag sau fâșii aurite, iar în cealaltă sigiliul lui Dumnezeu sau globul pământesc. – Din putea. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PUTERE: PUTÉRE substantiv verbal disponibil, duium, efectiv, forță, grămadă, mulțime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru putere: putere substantiv verbal DISPONIBIL. DUIUM. EFECTIV. FORȚĂ. GRĂMADĂ. MULȚIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru putere: putére substantiv feminin, genitiv dativ articulat putérii; plural putéri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru putere: putére substantiv feminin, genitiv dativ articulat putérii; plural putéri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Putere: Putere ≠ slăbiciune Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAL PUTERE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Putere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului putere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Putere de a face ceva. Dă dovadă de o putere inepuizabilă. A avut putere de a suporta încercarea. N-a avut suficientă putere. Reclamă cu putere dreptatea. Să dea fiecare după putere lui. Cu de la sine putere. A ajuns la putere. Are depline puterei. Însemnele putere. Reprezentantul putere. Putere a unui înscris. Actul acesta are putere de lege. Și-a întins putere; se afla sub putere romană. Putere oștilor noastre. Orașul a fost cucerit de putere dușmană. Marile, micile putere. Este o adevărată putere în acest domeniu. Putere banului. Nu are nici o putere asupra lui. Om cu putere. Putere nutritivă. Putere de germinație a semințelor. Putere vîntului; putere dragostei. Putere legăturii lor. În putere nopții. Are unele puterei miraculoase. Putere a 2-a a unui număr. PUTÉRE puterei forme 1 Capacitate a ființelor vii de a săvârși acțiuni fizice; forță fizică; tărie. • În putere sau puterei puternic; voinic; tare. Din toate putereile adunându-și toate forțele. A sta sau a fi în putereea cuiva a avea posibilitatea sau capacitatea de a face ceva. Putere creatoare. Putere de imaginație. Putereea cutremurului. Putereea vântului. • În putereea nopții în plină noapte; când noaptea este în toi. În toată putereea cuvântului în adevăratul înțeles al cuvântului. Putereea religiei. • A fi în putereea cuiva a depinde de voința sau de bunul plac al cuiva. • Cu de la sine putere fără a avea împuternicire; arbitrar; samavolnic. Putere parlamentară. Putere democratică. • putere legislativă drept al organelor superioare de stat de a emite legi. A veni sau a ajunge la putere a deveni conducător. Marile puterei statele cu autoritate și influență, care joacă un rol decisiv pe arena internațională. Cinci la putereea a doua. N-a avut suficientă putere să. Cu de la sine putere. A ajuns la putere. Însemnele putereii. Reprezentantul putereii. Putere a unui înscris. Actul acesta are putere de lege. Marile, micile puterei. Om cu putere. Putere nutritivă. Putere de germinație a semințelor. |
GRAMATICA cuvântului Putere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului putere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Putere poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE putere? Vezi cuvântul putere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul putere?[ pu-te-re ] Se pare că cuvântul putere are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Putere Inţelegi mai uşor cuvântul putere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Din toate puterile = punînd la contribuție toate forțele, toată rîvna A sta sau a fi în puterea cuiva = a fi în atribuțiile sau de competența cuiva, Concretizat Primăvara Învechit Putere armată = armată Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie Putere nominală = puterea pentru care a fost construit un motor sau un generator Putere calorifică = numărul de kilocalorii dezvoltat de un kilogram sau de un metru cub de combustibil în stare de ardere locuțiune adjectiv În putere sau puteri = voinic, sănătos, puternic Locuţiune adverbiala Cu toată puterea sau cu toate puterile = cu toată forța Cu puterea = cu forța, cu sila, prin constrîngere = cu forța economie poloneză Putere de circulație sau circulatorie = însușirea banilor de a servi ca mijloc de vînzare-cumparare = în virtutea A fi în puterea cuiva = a depinde de voința cuiva, a fi subjugat de cineva Puterile centrale = nume dat în epoca primului război mondial Germaniei și Austro-Ungariei Mare putere = țară care dispune de mari forțe economice, militare etc Putere populară = stat cu regim socialist Despre partidele politice din țările burgheze A fi la putere spre deosebire de «a fi în opoziție» = a deține guvernarea, a se afla într-o perioadă de guvernare A avea depline puteri = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv, arbitrar, ilegal Putere de muncă = capacitatea turui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat locuțiune adjectiv În toată puterea cuvîntului = veritabil, autentic, în adevăratul înțeles al cuvîntului, pe deplin, desăvîrșit Locuţiune adverbiala Din toate puterile = cu toate forțele, cu toată râvna Locuţiune adverbiala și adjectiv În putere sau în puteri = puternic, sănătos, voinic În toată puterea vârstei = în plină vigoare, în floarea vârstei Cu puterea = cu sila, prin constrângere A-i sta sau a-i fi cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența de a face ceva Putere de circulație sau circulatorie a unei monede = însușirea monedei de a servi la vânzare-cumpărare Putere de cumpărare a banilor = cantitatea de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei anumite sume de bani A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva Mare putere = țară, stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc Puterile centrale = nume dat în primul război mondial Germaniei și Austro-Ungariei Putere de stat = atribut al clasei dominante, care, folosind statul ca instrument al său, înfăptuiește conducerea societății Putere populară = regim social-economic în care conducerea politică, conducerea statului aparține clasei muncitoare și aliaților ei; stat cu un asemenea regim A fi sau a ajunge, a veni la putere = a deține sau a ajunge să dețină guvernarea într-un stat = în virtutea A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv Putere de muncă = capacitatea unui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat În toată puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului Putere a unui punct față de un cerc = valoarea absolută a diferenței dintre pătratul razei cercului și pătratul distanței dintre punct și centrul cercului Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie Putere nominală = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic Locuţiune adverbiala Din toate puterile = cu toate forțele, cu toată râvna Locuţiune adverbiala și adjectiv În putere sau în puteri = puternic, sănătos, voinic în toată puterea vârstei = în plină vigoare, în floarea vârstei Cu puterea = cu sila, prin constrângere A-i sta sau a-i fi cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența de a face ceva Putere de circulație sau circulatorie a unei monede = însușirea monedei de a servi la vânzare-cumpărare Putere de cumpărare a banilor = cantitatea de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei anumite sume de bani Mare putere = țară, stat care dispune de o mare forță economică, militară, politică etc Puterile Centrale = nume dat în Primul Război Mondial Germaniei și Austro-Ungariei A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul-plac al cuiva Putere de stat = atribut al clasei politice, care, folosind statul ca instrument, înfăptuiește conducerea societății A fi sau a ajunge, a veni la putere = a deține sau a ajunge să dețină guvernarea într-un stat = în virtutea A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat și necondiționat de a acționa în numele cuiva Cu de la sine putere = fără a fi autorizat de nimeni; în mod abuziv Putere de muncă = capacitatea unui om de a lucra și de a realiza anumite produse într-un timp determinat În toată puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului Putere a unui punct față de un cerc = valoarea absolută a diferenței dintre pătratul razei cercului și pătratul distanței dintre punct și centrul cercului Putere instalată = suma puterilor nominale ale mașinilor unei instalații producătoare de energie Putere nominală = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Putere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Astronomie nucleu de cometă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul putere are forma: putéri
