 | as |
|
| Câine [ câi-ne ] VEZI SINONIME PENTRU câine PE ESINONIME.COM definiția cuvântului caine lup în mai multe dicționareDefinițiile pentru caine lup din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CẤINE: CẤINE, câini, substantiv masculin 1. Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). • Expresia: (ironic) A trăi (sau a se înțelege, a se iubi etc.) ca câinele cu pisica sau a se mânca ca câinii, se spune despre două sau mai multe persoane care nu se înțeleg deloc, nu se pot suferi, se dușmănesc și se ceartă întruna. A tăia frunză la câini = a trândăvi; a nu avea nici o ocupație. A trăi ca câinele la stână = a trăi bine. Nu e nici câine, nici ogar = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară. Nu-i numai un câine scurt de coadă = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face; caracteristica, aspectul în discuție e comun și altora. Viață de câine = viață grea, plină de lipsuri. (ironic) Umblă câinii cu covrigi (sau colaci) în coadă = e mare belșug. ♦ Epitet dat unui om rău, hain. 2. Compuse: (popular) Câinele-Mare = numele unei constelații boreale (din care face parte și Sirius); Câinele-Mic = numele unei constelații boreale, situată între Hidra și Orion; câine-de-mare = rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale (Achanthias vulgaris); câinele-babei = larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete. [Variante: (regional) cấne substantiv masculin] – latina canis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru câine: câine substantiv masculin [Atestat: MOXA, 363/29 / V: (reg) câne / Plural: caineni / Etimologie: moștenit din latinescul canis] 1 Mamifer carnivor din familia canidelor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris) 2 (Im; îe) A trăi (sau a se înțelege, a se iubi etc.) ca cainele cu pisica sau a se mânca ca cainenii Se spune despre două sau mai multe persoane care nu se înțeleg deloc și se ceartă întruna. 3 (Îe) A tăia frunză la caineni A trândăvi. 4 (Îae) A nu avea nici o ocupație. 5 (Îe) A trăi ca cainele la stână A trăi bine. 6 (Îe) Nu e nici caine nici ogar Nu are o situație clară. 7 (Îae) Nu aparține unei categorii determinate. 8 (Îe) Nu-i numai un caine ciunt de coadă Aspectul în discuție este comun și altora. 9 (Îe) Viață de caine Viață grea, plină de lipsuri. 10 (Im; îe) Umblă cainenii cu covrigi (sau colaci) în coadă E mare belșug. 11 Epitet dat unui om rău. 12 (Ast; pop; îc) cainele-Mare Numele unei constelații boreale (din care face parte și Sirius). 13 (Ast; pop; îc) cainele-Mic Numele unei constelații boreale, situate între Hidra și Orion. 14 (Zlg; îc) caine-de-mare Rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale (Achantias vulgaris). 15 (Ent; îc) cainele-babei Larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete. 15 Masa de lucru a dogarului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CẤINE: CẤINE, câini, substantiv masculin 1. Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). • Expresia: (ironic) A trăi (sau a se înțelege, a se iubi etc.) ca câinele cu pisica sau a se mânca ca câinii, se spune despre două sau mai multe persoane care nu se înțeleg deloc, nu se pot suferi, se dușmănesc și se ceartă întruna. A tăia frunză la câini = a trândăvi; a nu avea nicio ocupație. A trăi ca câinele la stână = a trăi bine. Nu e nici câine, nici ogar = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară. Nu-i numai un câine scurt de coadă = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face. Viață de câine = viață grea, plină de lipsuri. (ironic) Umblă câinii cu covrigi (sau colaci) în coadă = e mare belșug. ♦ Epitet dat unui om rău, hain. 2. Compuse: (popular) Câinele-Mare = numele unei constelații boreale (din care face parte și Sirius); Câinele-Mic = numele unei constelații boreale, situată între Hidra și Orion; câine-de-mare = rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale (Achanthias vulgaris); câinele-babei = larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete. [Variante: (regional) cấne substantiv masculin] – latina canis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CÂINE: CÂÍNE cainei m. 1) Mamifer carnivor de talie mijlocie, din familia canidelor, domesticit și folosit la pază, vânătoare etc. • Nici caine nici ogar se spune despre omul care nu are o poziție bine determinată. A tăia frunze la cainei a se ocupa cu nimicuri. A trăi ca caineele cu pisica (a se mânca ca caineii) a fi în relații rele; a se dușmăni. (Undeva) umblă caineii cu colaci în coadă se spune când cineva crede, că undeva se trăiește foarte bine. Nu-i numai un caine scurt de coadă mai sunt oameni sau situații de felul acesta. 2) figurat Om rău, câinos. • Porc de caine om ticălos. Coadă de caine om de nimic. 3): caineele-Mare constelație boreală în care intră și Sirius. cainele-Mic constelație boreală între Hydra și Orion. caine-de-mare rechin din Marea Neagră de talie mică și culoare albastră-cenușie. /<lat. canis Forme diferite ale cuvantului caine: cainei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru câine: câine substantiv masculin, plural câini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAINE LUP' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL câine Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului câine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Câine substantiv masculin [Atestat: MOXA, 363/29 / V: reg câne / Plural: câineni / Etimologie: moștenit din latinescul canis] 1 Mamifer carnivor din familia canidelor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. ca câinele cu pisica sau a se mânca ca câinenii Se spune despre două sau mai multe persoane care nu se înțeleg deloc și se ceartă întruna. 3 Îe A tăia frunză la câineni A trândăvi. 5 Îe A trăi ca câinele la stână A trăi bine. 6 Îe Nu e nici câine nici ogar Nu are o situație clară. 8 Îe Nu-i numai un câine ciunt de coadă Aspectul în discuție este comun și altora. 9 Îe Viață de câine Viață grea, plină de lipsuri. 10 Im; îe Umblă câinenii cu covrigi sau colaci în coadă E mare belșug. 12 Ast; pop; îc câinele-Mare Numele unei constelații boreale din care face parte și Sirius. 13 Ast; pop; îc câinele-Mic Numele unei constelații boreale, situate între Hidra și Orion. 14 Zlg; îc câine-de-mare Rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale Achantias vulgaris. 15 Ent; îc câinele-babei Larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete. CÂÍNE câinei m. • Nici câine nici ogar se spune despre omul care nu are o poziție bine determinată. A tăia frunze la câinei a se ocupa cu nimicuri. A trăi ca câineele cu pisica a se mânca ca câineii a fi în relații rele; a se dușmăni. Undeva umblă câineii cu colaci în coadă se spune când cineva crede, că undeva se trăiește foarte bine. Nu-i numai un câine scurt de coadă mai sunt oameni sau situații de felul acesta. • Porc de câine om ticălos. Coadă de câine om de nimic. 3: câineele-Mare constelație boreală în care intră și Sirius. Câinele-Mic constelație boreală între Hydra și Orion. Câine-de-mare rechin din Marea Neagră de talie mică și culoare albastră-cenușie. Câine este larva unor fluturi de noapte. |
GRAMATICA cuvântului câine? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului câine. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul câine poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE câine? Vezi cuvântul câine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul câine?[ câi-ne ] Se pare că cuvântul câine are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL câine Inţelegi mai uşor cuvântul câine dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA tăia frunză la câini = a trândăvi; a nu avea nici o ocupație A trăi ca câinele la stână = a trăi bine Nu e nici câine, nici ogar = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară Nu-i numai un câine scurt de coadă = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face; caracteristica, aspectul în discuție e comun și altora Viață de câine = viață grea, plină de lipsuri Ironic Umblă câinii cu covrigi sau colaci în coadă = e mare belșug Compuse: popular Câinele-Mare = numele unei constelații boreale din care face parte și Sirius; Câinele-Mic = numele unei constelații boreale, situată între Hidra și Orion; câine-de-mare = rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale Achanthias vulgaris; câinele-babei = larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete A tăia frunză la câini = a trândăvi; a nu avea nicio ocupație A trăi ca câinele la stână = a trăi bine Nu e nici câine, nici ogar = nu are o trăsătură distinctivă, o situație clară Nu-i numai un câine scurt de coadă = mai e și altcineva sau altceva de felul celui cu care avem de-a face Viață de câine = viață grea, plină de lipsuri Ironic Umblă câinii cu covrigi sau colaci în coadă = e mare belșug Compuse: popular Câinele-Mare = numele unei constelații boreale din care face parte și Sirius; Câinele-Mic = numele unei constelații boreale, situată între Hidra și Orion; câine-de-mare = rechin de talie mică, de culoare albastră-cenușie, cu câte un spin la aripioarele dorsale Achanthias vulgaris; câinele-babei = larva unor fluturi de noapte, sub formă de vierme mare și păros, cu un cârlig chitinos la unul dintre capete Entomologie câinele-babei = regional molie, mâța-popii Astronomie câinele-mare = popular dulăul articulat; câinele-mic = popular cățelul articulat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL câine |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi ca de împrumut sau apărea de împrumut?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul câine are forma: câini
