|
Caiafă [ ca-ia-fă ] VEZI SINONIME PENTRU caiafă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului caiafa în mai multe dicționareDefinițiile pentru caiafa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CAIAFĂ: CAIÁFĂ, caiafe, substantiv masculin și forme 1. Persoană fățarnică, ipocrită. Are să mi-o plătească, și scump, caiafa asta bătrînă. M. I. CARAGIALE, C. 29. Acum rămăsese... o ură surdă, lașe... și jocul de caiafă pe care Fana ar fi fost frumos să nu-l accepte. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 190. 2. (Păstrat ca nume propriu în expresie) A trimite (sau a purta, a mîna, a duce) de la Ana la Caiafa (numele unor personaje din biblie) = a trimite (un solicitator) dintr-un loc în altul, a-l purta cu vorba. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CAIAFĂ: CAIÁFĂ, caiafe, substantiv feminin Persoană fățarnică, ipocrită. • Expresia: A trimite (sau a purta, a duce) de la Ana la Caiafa (numele unor personaje biblice) = a trimite (un solicitator) dintr-un loc într-altul (purtându-l cu vorba). [ pronunție: -ca-ia-] – Din n. pr. Caiafa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CAIAFĂ: CAIÁFĂ, caiafe, substantiv feminin Persoană fățarnică, ipocrită. • Expresia: A trimite (sau a purta, a duce) de la Ana la Caiafa (numele unor preoți iudei) = a trimite (un solicitator) dintr-un loc într-altul (purtându-l cu vorba). [ pronunție: ca-ia-] – Din n. pr. Caiafa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CAIAFĂ: CAIÁFĂ, caiafe, substantiv masculin și forme Persoană fățarnică, ipocrită. • (În expresie) A trimite (sau a purta, a duce) de la Ana la Caiafa (numele unor personaje biblice) = a trimite (un solicitator) dintr-un loc într-altul, a purta cu vorba. – limba neogreacă Kaiafa. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru caiafă: caiáfă substantiv feminin [Atestat: DELAVRANCEA, ap. TDRG / P: ca-iacaiafa / Plural: caiafafe / Etimologie: Caiafa] 1 Persoană fățarnică. 2 (Îe) A trimite (sau a purta, a duce) de la Ana Ia Caiafa A trimite un solicitator dintr-un loc în altul (purtându-l cu vorba). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru caiafă: caiáfă (caiáfe), substantiv masculin – 1. Ipocrit, fățarnic. – 2. (argotic) Agent de poliție. De la Caifas, în limba română Caiafa (Tagliavini, Arch. limba română, XII, 178). Forme diferite ale cuvantului caiafa: caiáfe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CAIAFĂ: CAIÁFĂ caiafae forme Persoană fățarnică. • A trimite (pe cineva) de la Ana la Caiafa a purta cu vorba. [silabe ca-ia-] /Din Caiafa n. pr. Forme diferite ale cuvantului caiafa: caiafae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Caiafa: Caiafa m. 1. mare preot evreu, unul dintre autorii morții lui Isus; 2. figurat ipocrit, fățarnic: o caiafă de călugăr. vezi Ana. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru caiafă: caiafă, caiafe substantiv feminin 1. (om) fățarnic / ipocrit. 2. (argoul lumii interlope) informator. 3. (argoul lumii interlope) hoț cu vechime / cu experiență. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CAIAFA: CAIAFA bibl. ebraică și substantiv caiafă, poreclă. – Matei (AO IX 190); – Radu, olt. (Sd VII 37); t. (NL 201). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru caiafă: caiáfă (om fățarnic) substantiv feminin, genitiv dativ articulat caiáfei; plural caiáfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru caiafă: caiáfă substantiv feminin (silabe -ia-), genitiv dativ articulat caiáfei; plural caiáfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Caiafa: Caiáfa (personaj biblic) substantiv propriu m. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Caiafa: Caiafa m. vezi Vocabular. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAIAFA' caiácaiáccaiacístcaiacístăcaiáfăcaiafétcăiálăcăiálnicCĂIANU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Caiafa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului caiafa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TDRG / P: ca-iacaiafa / Plural: caiafafe / Etimologie: Caiafa] 1 Persoană fățarnică. CAIÁFĂ caiafae forme Persoană fățarnică. |
GRAMATICA cuvântului Caiafa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului caiafa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Caiafa poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE caiafă? Vezi cuvântul caiafă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul caiafă?[ ca-ia-fă ] Se pare că cuvântul caiafă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Caiafa Inţelegi mai uşor cuvântul caiafa dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePăstrat ca nume propriu în expresie A trimite sau a purta, a mîna, a duce de la Ana la Caiafa numele unor personaje din biblie = a trimite un solicitator dintr-un loc în altul, a-l purta cu vorba A trimite sau a purta, a duce de la Ana la Caiafa numele unor personaje biblice = a trimite un solicitator dintr-un loc într-altul purtându-l cu vorba A trimite sau a purta, a duce de la Ana la Caiafa numele unor preoți iudei = a trimite un solicitator dintr-un loc într-altul purtându-l cu vorba În expresie A trimite sau a purta, a duce de la Ana la Caiafa numele unor personaje biblice = a trimite un solicitator dintr-un loc într-altul, a purta cu vorba |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantivat a se juca de-a hămișliul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|