 | as |
|
| Căi [ că-i ] VEZI SINONIME PENTRU căi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cai în mai multe dicționareDefinițiile pentru cai din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a căi (forma la infinitiv) A căi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂÍ, căiesc, verb IV. 1. reflexiv (Adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», «pentru» sati prin conjuncție «că», «pentru că») A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște o greșeală făcută. Unul spuse că se va căi cît va trăi el, pentru că a osîndit pe un om drept. ISPIRESCU, L. 367. Nu face una ca asta că te-i căi mai pe urmă. ALECSANDRI, T. 332. I-aș spune și nu-ndrăznesc, Aș tăcea și mă căiesc. HODOȘ, P. P. 31. 2. tranzitiv (Rar) A compătimi, a plînge pe cineva; a căina. Iar pe drum cine trecea... Tot pe Badiul mi-l căia. TEODORESCU, P. P. 549. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂI verb 1. a se pocăi, a regreta, (regional) a se măcădui, (prin Transilvania și Moldova) a(-și) bănui, (prin Transilvania) a șăinăli, (învechit) a se înfrînge, a jeli, a jelui, a se scîrbi, a se smeri. (Se cai pentru cele făcute.) 2. (termen bisericesc) a se pocăi, (inv.) a se spăsi. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂÍ, căiesc, verb IV. reflexiv A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ tranzitiv (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Slav ( vezi limba slavă (veche) kajati sen). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂÍ, căiesc, verb IV. reflexiv A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ tranzitiv (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Din limba slavă (veche) kajati sen. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂÍ, căiesc, verb IV. reflexiv A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ tranzitiv (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Din limba slavă (veche) kajati sen. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căi: căí2 [Atestat: CORES1, PS. 300 / prezentul indicativ: caiiésc / Etimologie: кaютиiѧcѧ] 1 verb reflexiv: A regreta. 2 verb reflexiv: A recunoaște că a greșit. 3 verb tranzitiv: (Rar) A compătimi pe cineva. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căi: !căí (a se cai) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se căiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se căiá; conjunctiv prezent 3 să se căiáscă Forme diferite ale cuvantului cai: caia caise caicai Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căi: căí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele căiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea căiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural căiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căi: căi1 c [Atestat: BIBICESCU, P. P. 461 / Etimologie: nct] (Reg) Căci. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CĂI: CĂÍ verb vezi căina, compătimi, deplânge, plânge. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru căi: căi verb vezi CĂINA. COMPĂTIMI. DEPLÎNGE. PLÎNGE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru câi: câi, cấie, adjectiv (regional) ciung, schilav, schilod. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAI' cahvécahvegidínăcahvegíucahvenéaCĂÍcaiácaiáccaiacístcaiacístă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL câi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului câi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Se câi pentru cele făcute. Se câi pentru cele făcute. 300 / prezentul indicativ: câiiésc / Etimologie: кaютиiѧcѧ] 1 verb reflexiv: A regreta. !căí a se câi verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se căiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se căiá; conjunctiv prezent 3 să se căiáscă. |
GRAMATICA cuvântului câi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului câi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul câi poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căi? Vezi cuvântul căi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căi?[ că-i ] Se pare că cuvântul căi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL câi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i fi greu de cineva sau de ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
