|
Buzdugan [ buz-du-gan ] VEZI SINONIME PENTRU buzdugan PE ESINONIME.COM definiția cuvântului buzdugan în mai multe dicționareDefinițiile pentru buzdugan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugán sn [Atestat: BIBLIA (1688), 2/4 / Plural: buzdugane / Etimologie: tc bozdogan] 1 Măciucă (scurtă) de fier dintr-o bucată (sau cu coada de lemn), uneori, cu măciulie țintuită (1) Cf ghioagă, topuz. 2 Baston cu măciulie în vârf care aparține tamburilor-majori care conduc fanfarele militare. 3 (Fig) Putere domnească. 4 (Pex; înv) Trib în fruntea căruia stă o căpetenie având un buzdugan ca semn al domniei. 5-6 Lovitură de buzdugan (1-2) Cf băț, baston. 7 (Reg) Mai cu care se crapă lemnele Cf măiug. 8 (Reg) Unealtă de tors nedefinită mai îndeaproape. 9 (Reg) Cruce dublă (făcută) din spice de grâu Cf cunună. 10 (Reg) Parte care rămâne din cotorul porumbului, după ce s-au tăiat jipii Si: cocean, tuleu. 11 (Bot) Plantă erbacee din familia sparganiaceae cu tulpina erectă, ramificată în partea superioară, cu frunze lineare, rigide, erecte, cu flori verzi-alburii și fructe uscate de forma unei piramide răsturnate, care crește pe malurile apelor, prin bălți și pe lângă pâraie în lunile iulie-august Si: (reg) capu-ariciului, rubanier, șovar, (Șparganium ramosum). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugán n., plural e (în turcă bozdogan, măciucă cu un cap de șoim la capăt, despre boz, cenușiŭ și dogan, șoĭm; limba bulgară buzdugan, sîrb. bozdogan, buzdovan, limba rusă rut. buzdynan, poloneză buzdygan, ung. buzogány, limba neogreacă busdogánon. vezi buștihan). Măcĭucă saŭ ghĭoaga, care era odinioară o insignă a domnuluĭ (= topuz, sceptru) și a mareluĭ armaș. Ghĭoagă haiducească (atribuită și zmeilor și eroilor din povești). Maĭ de izbit ca să se despice bușteniĭ (Transilvania). O plantă care crește pe malu apelor și care face niște fructe colțuroase ca o piramidă răsturnată, numită și șovar și capu aricĭuluĭ (sparganium ramosus). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN, buzdugane, substantiv neutru Măciucă sau ghioagă scurtă de fier (uneori cu coadă de lemn) cu măciulia țintuită, săpată în șănțulețe sau tăiată în colțuri ascuțite, folosită, în vechime, ca armă de luptă sau (în orînduirea feudală) ca semn al puterii politice domnești sau ca insignă a marelui armaș. Măi Niță, strigă el, frumos buzdugan ai!... Cu așa tovarăș poți trece fără grijă prin lume. SADOVEANU, O. II 512. Buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. EMINESCU, N. 5. Iacob Eraclid... pierise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa. NEGRUZZI, S. I 137. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugán (buzdugáne), substantiv n – 1. Măciucă, ghioagă. – 2. Ciocan, mai. – 3. Plantă, Sparganium ramosum. – Variante buzdugă. Mr., megl. buzdugan. limba turcă bozdogan (Șeineanu, II, 65; Lokotsch 333); conform limba neogreacă μπουσδογάνον, limba bulgară buzdugan, limba sârbă buzdovan, poloneză buzdygan, limba rusă buzdychan, în limba maghiara buzogany. – derivat bîzdîgăni, verb (a stimula, a incita); buzdugăni, verb (a lovi cu măciuca). Pare puțin probabilă ipoteza lui Miklosich, Wander., 80, care derivă cuvîntul poloneză din limba română Forme diferite ale cuvantului buzdugan: buzdugáne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN, buzdugane, substantiv neutru 1. Măciucă sau ghioagă de fier (cu măciulia țintuită), folosită în vechime ca armă de luptă sau ca semn al puterii domnești. 2. Plantă acvatică cu frunze plutitoare, cu flori verzi-alburii și cu fructe în formă de măciucă; capul-ariciului, șovar (Sparganium ramosum). – Din limba turcă bozdoğan. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN, buzdugane, substantiv neutru 1. Măciucă sau ghioagă de fier (cu măciulia țintuită), folosită în trecut ca armă de luptă sau ca semn al puterii domnești. 2. Plantă acvatică cu frunze plutitoare, cu flori verzi-alburii și cu fructe în formă de măciucă; capul-ariciului, șovar (Sparganium ramosum). – Din limba turcă bozdoğan. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGAN, Gheorghe (1916-2012, n. Sighișoara), inginer electromecanic român. Acad. (1990), prof. univ. la București. Lucrări în domeniul rezistenței materialelor și mecanicii. Studii tensiometrice privind rezistența elementelor metalice la hidrocentralele de pe Argeș și Lotru, Porțile de Fier I. Forme diferite ale cuvantului buzdugan: gheorghe Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN, buzdugane, substantiv neutru 1. Măciucă sau ghioagă de fier (cu măciulia țintuită), folosită în vechime ca armă de luptă sau ca semn al puterii domnești. 2. Plantă erbacee cu flori verzi-alburii și fructe în forma unor piramide răsturnate (Sparganium ramosum). – limba turcă bozdogan. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGAN, Gheorghe (1867-1929, n. Focșani), jurist și om politic român. M. de onoare al Acad. (1929). Președinte al Înaltei Curți de Casație (1921-1927); membru al Regenței (1927-1929). Forme diferite ale cuvantului buzdugan: gheorghe Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN buzdugane n. 1) Măciucă sau ghioagă cu măciulie țintuită, folosită în trecut ca armă de luptă. 2) (în Moldova feudală) Simbol al puterii domnești. /<turc. bozdogan Forme diferite ale cuvantului buzdugan: buzdugane Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGAN s. 1. (învechit) topuz. (buzdugan era semn al puterii domnești.) 2. (botanică; Sparganium ramosum) (regional) șovar, capul-ariciului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Buzdugan: Buzdugan (George) fost prim-președinte la Casație si apoi membru în înalta Regență (1867-1929). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGAN substantiv 1. – vezi (16 A I 465); Gh. (Sd XXII). 2. Băzdăgan, N. (Isp IV1). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugán substantiv neutru, plural buzdugáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugán substantiv neutru, plural buzdugáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUZDUGAN: BUZDUGÁN substantiv verbal cocean. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru buzdugan: buzdugan substantiv verbal COCEAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUZDUGAN' buzdrúnăbuzdubúcbuzdúcăbuzdúgăBUZDUGÁNbuzdugănáșbuzdugăníbuzdugeábuzdugeánă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL buzdugan Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buzdugan dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Buzdugán sn [Atestat: BIBLIA 1688, 2/4 / Plural: buzdugane / Etimologie: tc bozdogan] 1 Măciucă scurtă de fier dintr-o bucată sau cu coada de lemn, uneori, cu măciulie țintuită 1 Cf ghioagă, topuz. BUZDUGÁN buzdugane n. Buzduganul era semn al puterii domnești. Buzdugan era semn al puterii domnești. |
GRAMATICA cuvântului buzdugan? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buzdugan. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul buzdugan poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE buzdugan? Vezi cuvântul buzdugan desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buzdugan?[ buz-du-gan ] Se pare că cuvântul buzdugan are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL buzdugan |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb în sau spre, pentru folosul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|