eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție burzului


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Burzului [ bur-zu-lu-i ]
VEZI SINONIME PENTRU burzului PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului burzului în mai multe dicționare

Definițiile pentru burzului din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a burzului
Verbul: a burzului (forma la infinitiv)
A burzului conjugat la timpul prezent:
  • eu burzuluiesc
  • tu burzuluiești
  • el ea burzuluiește
  • noi burzuluim
  • voi burzuluiți
  • ei ele burzuluiesc
VEZI VERBUL a burzului CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BURZULUI:
BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv

1. A se mînia brusc, a se enerva, a se zborși, a se răsti, a se rățoi (la cineva). Acum, în fața lor se burzuluia un guard cu cingătoare tricoloră peste pîntec. PAS, L. I 63.
       • figurat Cîinele se burzului și începu a sări în două picioare, uitîndu-se zăpăcit în toate părțile. PREDA,

I. 59.
♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău (stîrnindu-se ploaie și vînt). verb reflexiv:emea cea frumoasă începu a se burzului... și, cît ai clipi, un vînt puternic, urinat de ploaie, se revărsă cu tunete și fulgere. ȘEZ. VII 137.

2. (Învechit și arhaizant) A se răscula împotriva cuiva, a se răzvrăti. Măria-ta, orheienii și lăpușnenii umblă să se burzuluiască iar. -... Vor să se burzuluiască? Cum vor să se burzuluiască? Nu s-a mîntuit neamul răzvrătiților? SADOVEANU, Z. C. 85.
       • tranzitiv Puțini care scăpară cu viață, apucînd a sări peste ziduri... burzuluiseră norodul, și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu securile. NEGRUZZI, S. I 153.

3. (Despre păr) A se zbîrli. Pe fața-i lătăreață, țepile nerase de cine știe cînd se burzuluiau, ochii mici, înfundați în cap, insîngerați, scînteiau ca doi cărbuni aprinși peste care suflă un vînt năprasnic. REBREANU, R. II 139.
       • tranzitiv (În expresie) A-și burzului creasta = a se îngîmfa, a se grozăvi, a se umfla în pene. Pîn-acuma-n țara-aceasta, Noi [boierii] ne-am burzuluit creasta. ALECSANDRI, T. I 238.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

BURZULUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BURZULUI:
BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv

1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca.
♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău.
♦ reflexiv și tranzitiv factitiv (învechit) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.

2. (Despre păr) A se zbârli.
       • Expresia: (tranzitiv; fam.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa.

– Din limba maghiară borzolni.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BURZULUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BURZULUI:
BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv

1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca.
♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău.
♦ reflexiv și tranzitiv factitiv (învechit) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.

2. (Despre păr) A se zbârli. Expresia: (tranzitiv; fam.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa.

– Din limba maghiară borzolni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BURZULUI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BURZULUI:
BURZULUÍ, burzuluiesc, verb IV. reflexiv

1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva).
♦ figurat (Despre verb reflexiv:eme) A se schimba în rău.
♦ reflexiv și tranzitiv (învechit și arhaic) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.

2. (Despre păr) A se zbârli.
       • Expresia: (tranzitiv) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa.

– limba maghiară borzolni.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

burzului
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru burzului:
burzuluí [Atestat: M. POMPILIU, ap. TDRG / V: borzolí, burzului ziluí, burzului zulí, buzurluí / prezentul indicativ: burzului esc / Etimologie: mg borzolni] (Pop) 1 verb reflexiv: A se zbârli. 2 verb tranzitiv: (Îe) A-și burzului creasta A fi arogant. 3 verb reflexiv: (Fig) A se irita. 4 verb reflexiv: A se răscula împotriva cuiva. 5 verb tranzitiv: A îndemna la revoltă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

burzului
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru burzului:
burzului verb vezi CIUFULI. ÎNFURIA. MÎNIA. RĂCNI. RĂSCULA. RĂSTI. RĂZVRĂTI. REVOLTA. RIDICA. STRIGA. SUPĂRA. ȚIPA. URLA. ZBIERA. ZBÎRLI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

burzului
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru burzului:
!burzuluí (a se burzului) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se burzuluiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se burzuluiá; conjunctiv prezent 3 să se burzuluiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

burzului
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru burzului:
burzuluí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burzuluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burzuluiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural burzuluiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BURZULUI'
burzoíburzóșiburzuiátburzulíBURZULUÍBURZULUIÁLĂburzuluíreBURZULUÍTBUȘ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL burzului
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului burzului dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TDRG / V: borzolí, burzului ziluí, burzului zulí, buzurluí / prezentul indicativ: burzului esc / Etimologie: mg borzolni] Pop 1 verb reflexiv: A se zbârli.
2 verb tranzitiv: Îe A-și burzului creasta A fi arogant.
!burzuluí a se burzului verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se burzuluiéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se burzuluiá; conjunctiv prezent 3 să se burzuluiáscă.

GRAMATICA cuvântului burzului?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului burzului.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul burzului poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE burzului?
    Vezi cuvântul burzului desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul burzului?
    [ bur-zu-lu-i ]
    Se pare că cuvântul burzului are patru silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL burzului
    Inţelegi mai uşor cuvântul burzului dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    tranzitiv În expresie A-și burzului creasta = a se îngîmfa, a se grozăvi, a se umfla în pene
    A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa
    A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa
    tranzitiv A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL burzului

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Număr fracționar?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    clopot așezat în turnul sau turla bisericii ori în clopotniță, care, când se trage, cheamă pe credincioși la liturghie, la înmormântări ș
    limbă indo-europeană din grupul italic
    număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi
    fiecare dintre micile cavități ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app