 | as |
|
| Burfui [ bur-fu-i ] VEZI SINONIME PENTRU burfui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului burfui în mai multe dicționareDefinițiile pentru burfui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a burfui (forma la infinitiv) A burfui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru burfui: burfuí (a burfui) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burfuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burfuiá; conjunctiv prezent 3 să burfuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru burfui: burfuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burfuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burfuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural burfuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru burfui: burfui verb tranzitiv: [Atestat: DAME, T. / prezentul indicativ: burfui uesc / Etimologie: nesigură cf borhăi, borfăi] (Reg) A face prima prașilă a porumbului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BURFUI: BURFUÍ, burfuiesc, verb IV tranzitiv (regional) A prăși porumbul pentru prima oară. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
CUVINTE APROPIATE DE 'BURFUI' burfáșbúrfeburféteburféuburfuíburfuiálăBURFUÍREBURFUÍTburg |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BURFUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului burfui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Burfuí a burfui regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele burfuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea burfuiá; conjunctiv prezent 3 să burfuiáscă. / prezentul indicativ: burfui uesc / Etimologie: nesigură cf borhăi, borfăi] Reg A face prima prașilă a porumbului. |
GRAMATICA cuvântului BURFUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului burfui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BURFUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE burfui? Vezi cuvântul burfui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul burfui?[ bur-fu-i ] Se pare că cuvântul burfui are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv la pensie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
