 | as |
|
| Bunică [ bu-ni-că ] VEZI SINONIME PENTRU bunică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bunica în mai multe dicționareDefinițiile pentru bunica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNÍCĂ, bunici, substantiv feminin 1. Mama tatălui sau a mamei; Bună, mamă-bună, mamă-mare. Poate că-i căzuse scump bunicii nenea Dumitrache. STANCU, D. 6. Cu pănd nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, PATR. 9. Bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfîr, sfîr, pe la urechi, ca un bondar. DELAVRANCEA, vezi vezi 256. • Expresia: (Pe) cînd era bunica fată (mare) = demult. De cînd învăț eu la gimnaziu? – De cînd era bunica fată! SADOVEANU, N. forme 148. 2. Termen afectuos cu care se adresează cineva unei femei bătrîne. vezi mătușă. Doamna îi răspunse: Bine, bunico; dacă așa vă este obiceiul p-aci, așa să facem. ISPIRESCU, L. 63. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNÍCĂ, bunici, substantiv feminin 1. Mama tatălui sau a mamei; mamaie, mamă-mare, buniță, bună (VIII), bâtă, iacă2. • Expresia: (Pe) când era bunica fată (mare) = demult. 2. (familial) Termen cu care se adresează cineva unei femei bătrâne. – Bună + sufix -ică. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNÍCĂ, bunici, substantiv feminin 1. Mama tatălui sau a mamei; mamaie, mamă-mare, buniță, bună (VIII), bâtă, iacă2. • Expresia: (Pe) când era bunica fată (mare) = demult. 2. (regional) Termen cu care se adresează cineva unei femei bătrâne. – Bună + sufix -ică. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNÍCĂ bunicaci forme 1) (folosit și drept cuvânt de adresare) Femeie luată în raport cu nepoții săi; mama tatălui sau a mamei; mama-mare. * De (sau pe) când era bunicaca fată (mare) de demult. [G.-D. bunicăi/bunicii/bunichii] /bun + sufix bunicaică Forme diferite ale cuvantului bunica: bunicaci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNICĂ substantiv mamă mare, (popular) bună, (învechit și regional) mătușă, moașă, (regional) bîtă, maică, mamaie, mamancă, mamă bătrînă, mamă bună, (prin Transilvania) babă, (prin vestul Transilvania) bobă, (Moldova) iacă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bunică: bunícă substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 109 / Plural: bunicaici / Etimologie: bun + -ică] 1 Mama mamei sau a tatălui. 2 Termen cu care se adresează cineva unei femei în vârstă. 3 (Îlav) Pe când era bunica a fată (mare) Demult. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUNICĂ: BUNÍCĂ, bunici, substantiv feminin 1. Mama tatălui sau a mamei. • Expresia: (Pe) când era bunica fată = demult. 2. Termen cu care se adresează cineva unei femei bătrâne. – Din bun2 + sufix -ică. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bunică: bunícă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bunícăi/bunícii/buníchii; plural buníci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru Bunica: Bunica substantiv pr. (glum.) poreclă dată omului politic Ion Iliescu. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bunică: !bunícă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bunícii; plural buníci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bunică: bunică forme mama mamei sau a tatălui. [ vezi bun]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUNICA' bungóibungoiátbunguitúrăBUNÍCBUNÍCĂbunícă-meaBUNICÉLbunicícăbunícu-meu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bunică Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bunică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BUNÍCĂ bunicăci forme 1 folosit și drept cuvânt de adresare Femeie luată în raport cu nepoții săi; mama tatălui sau a mamei; mama-mare. * De sau pe când era bunicăca fată mare de demult. Bunicăi/bunicii/bunichii] /bun + sufix bunicăică. I, 109 / Plural: bunicăici / Etimologie: bun + -ică] 1 Mama mamei sau a tatălui. 3 Îlav Pe când era bunică a fată mare Demult. |
GRAMATICA cuvântului bunică? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bunică. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bunică poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bunică? Vezi cuvântul bunică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bunică?[ bu-ni-că ] Se pare că cuvântul bunică are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL bunică Inţelegi mai uşor cuvântul bunică dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pe cînd era bunica fată mare = demult Pe când era bunica fată mare = demult Pe când era bunica fată mare = demult Pe când era bunica fată = demult |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bunică |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Anhidridă acetică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bunică are forma: buníci
