|
Bulgar [ bul-gar ] VEZI SINONIME PENTRU bulgar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bulgar în mai multe dicționareDefinițiile pentru bulgar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bulgar: bulgár, bulgară [Atestat: I. IONESCU, C. / V: băl-, bol-, -gắr / Plural: bulgari, bulgare / Etimologie: vsl бaъгapини] 1 substantiv masculin plural Populație turcică, așezată la sfârșitul secolul VII în regiunea de nord-est a Bulgariei unde, în secolul VII-IX a fost asimilată de slavi, care i-au luat numele. 2-3 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a Bulgariei. 4-5 smf, a (Om) originar din Bulgaria. 6 substantiv masculin plural Populația care locuiește în Bulgaria. 7-9 Care aparține Bulgariei (sau bulgarilor (1, 6)) Si: bulgăresc (1-3). 10-12 a Specific Bulgariei sau bulgarilor (1, 6) Si: bulgăresc (4-6) 12-15 a Care provine din Bulgaria sau de la bulgari (1, 6) Si: bulgăresc (7-9). 16 substantiv feminin Limba bulgară. Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bulgar: bulgár (bulgári), substantiv masculin – Locuitor din Bulgaria. Mr. vurgar. limba slavă (veche) bulgarinŭ, de unde provin și limba bulgară bulgarin, limba sârbă, Hristos bugar, limba rusă bulgar, în limba maghiara bolgár (Cihac, II, 33). – derivat bulgăresc, adjectiv (bulgar); bulgărește, adverb (ca bulgarii); bulgărime, substantiv feminin (colectivitate de bulgari); bulgărism, substantiv neutru (împrumut lingvistic din bulgară); bulgărie, substantiv feminin (grădină), nume care se explică prin ocupația predilectă a bulgarilor care trăiesc în Muntenia și Moldova; bulgări, verb (Moldova, a se ocupa cu cultivarea zarzavaturilor); bulgariu, substantiv neutru (învechit, piele tăbăcită), din limba turcă bulgari. Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgári Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR, -Ă, bulgari, -e, substantiv masculin, adjectiv 1. S. m. (La plural ) Populație turcică, așezată la sfârșitul secolul VII în regiunea de Nord-Est a Bulgariei de astăzi, unde, în secolul VII-IX, a fost asimilată de slavi; (și la sg.) persoană aparținând acestei populații. 2. S. m. Persoană care face parte din populația Bulgariei sau este originară de acolo. 3. Adj. Care aparține Bulgariei sau bulgarilor (1), privitor la Bulgaria ori la bulgari; bulgăresc. ♦ (Substantivat, forme) Limba bulgară. – Din limba slavă (veche) blŭgarinŭ. Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR, -Ă, bulgari, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. plural Populație turcică, așezată la sfârșitul secolul VII în regiunea de nord-est a Bulgariei, unde, în secolul VII-IX, a fost asimilată de slavi. 2. S. m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Bulgariei. 3. Adj. Care aparține Bulgariei sau populației ei, privitor la Bulgaria sau la populația ei; bulgăresc. • (Substantivat, forme) Limba bulgară. – Din limba slavă (veche) blŭgarinŭ. Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR, -Ă, bulgari, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care aparține Bulgariei sau populației ei, privitor la Bulgaria sau la populația ei. ♦ (Substantivat, forme) Limba bulgară. 2. S. m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Bulgariei. – Slav ( vezi limba slavă (veche) blŭgarinŭ). Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR2, -Ă, bulgari, -e, adjectiv Care ține de sau se referă la R. P. Bulgaria; al bulgarilor; bulgăresc. Poporul bulgar. Literatura bulgară. ▭ În secolul al IX-lea și al X-lea se formează statul feudal bulgar. istorie R.P.R. 56. Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR1, bulgari, substantiv masculin Persoană făcînd par.te din populația de bază a R. P. Bulgaria sau originară de acolo. Cei doi vîslași erau bulgari. DUMITRIU, B. forme 158. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR2 bulgară (bulgari, bulgare) m. și forme Persoană care face parte din populația de bază a Bulgariei sau este originară din Bulgaria. /<sl. bugarinu Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgară bulgari bulgare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BULGĂR: BÚLGĂR, bulgări, substantiv masculin Bucată compactă dintr-o materie solidă oarecare, mai ales de pământ; grunz. [Variante: búlgăre substantiv masculin] – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bulgăr: búlgăr1 substantiv masculin [Atestat: LB / V: bulg, bulgare / Plural: bulgari / Etimologie: nct] Bucată compactă dintr-o materie solidă (mai ales de pământ). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BULGĂR: BULGĂR substantiv 1. – țig. (16 B I 84). 2. Bulgă, olt. (17 B IV 228) < substantiv bulg, variantă la bulgăre (DLR). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGÁR1 bulgară (bulgari, bulgare) Care aparține Bulgariei sau populației ei; din Bulgaria. /<sl. bugarinu Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgară bulgari bulgare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bulgăr: búlgăr2 substantiv masculin [Atestat: LB / Plural: bulgari / Etimologie: mg polgár (meșter)] (Reg; mgm) Primar. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bulgar: bulgár substantiv masculin, adjectiv masculin, plural bulgári; forme singular bulgáră, plural bulgáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bulgar: bulgár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural bulgári; adjectiv feminin bulgáră, plural bulgáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru bulgăr: bulgăr, bulgări substantiv masculin 1. (argoul lumii interlope) aur. 2. izolator. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BULGAR: BULGAR adjectiv bulgăresc. (Cultura bulgar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bulgăr: búlgăr3, bulgară a vezi bulgar Forme diferite ale cuvantului bulgar: bulgară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BULGĂR: BÚLGĂR substantiv masculin vezi bulgăre. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BULGĂR: BÚLGĂR substantiv masculin vezi bulgăre. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BULGĂR: BÚLGĂR substantiv masculin vezi bulgăre. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'BULGAR' bulféleBULFÉUBÚLFINȘbulgBULGÁRbulgárăbulgăráșbúlgăr/búlgăreBÚLGĂRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BULGĂR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bulgăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bulgár, bulgĂră [Atestat: I. / V: băl-, bol-, -gắr / Plural: bulgĂri, bulgĂre / Etimologie: vsl бaъгapини] 1 substantiv masculin plural Populație turcică, așezată la sfârșitul secolul VII în regiunea de nord-est a Bulgariei unde, în secolul VII-IX a fost asimilată de slavi, care i-au luat numele. BULGÁR2 bulgĂră bulgĂri, bulgĂre m. Búlgăr1 substantiv masculin [Atestat: LB / V: bulg, bulgĂre / Plural: bulgĂri / Etimologie: nct] Bucată compactă dintr-o materie solidă mai ales de pământ. BULGÁR1 bulgĂră bulgĂri, bulgĂre Care aparține Bulgariei sau populației ei; din Bulgaria. Búlgăr2 substantiv masculin [Atestat: LB / Plural: bulgĂri / Etimologie: mg polgár meșter] Reg; mgm Primar. Cultura bulgĂr. Búlgăr3, bulgĂră a vezi bulgar. |
GRAMATICA cuvântului BULGĂR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bulgăr. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BULGĂR poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE bulgar? Vezi cuvântul bulgar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bulgar?[ bul-gar ] Se pare că cuvântul bulgar are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BULGĂR |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cornet acustic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|