|
Buimac [ bu-i-mac ] VEZI SINONIME PENTRU buimac PE ESINONIME.COM definiția cuvântului buimac în mai multe dicționareDefinițiile pentru buimac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMÁC, -Ă, buimaci, -e, adjectiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Amețit (De somn, de beție,, de frică, de admirație etc.); zăpăcit, uluit, năuc. A doua zi se trezi buimac, cu gura arsă, o durere tăioasă la tîmple și o greutate pe inimă. BART, E. 213. Cîteodată asuda noaptea, și dimineața se scula obosit, indispus, buimac și cu gura rea. VLAHUȚĂ, O. A. 98. Oamenii săriră buimaci, care dincotro, crezînd că-i foc. CREANGĂ, A. 113. • (Determinat prin «de cap») Era buimac de cap și hămesit de foame, de atîta îmbiat. CREANGĂ, P. 145. • Fig; Ce țărm stîncos, ce gînd buimac! LESNEA, C. despre 23. Umbre aleargă buimace pe geamuri brumate. TOMA, vezi 397. Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMAC adjectiv 1. amețit, buimăcit, năuc, năucit, tîmpit, zăpăcit, (popular) bîiguit, capiu, uluit, (regional) buimatic, hăbăuc, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehui. (S-a sculat buimac.) 2. aiurit, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, zăpăcit, (Olt.) zăbăuc, (Moldova) zălud, (figurat) împrăștiat. (Ce om buimac!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMÁC buimaccă (buimacci, buimacce) (despre persoane) Care și-a pierdut temporar capacitatea de a judeca limpede (din cauza somnului, băuturii, fricii etc.); năuc; zăpăcit; bezmetic. [silabe bui-mac] /Orig. nec. Forme diferite ale cuvantului buimac: buimaccă buimacci buimacce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. – Et. nec. Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. – Et. nec. Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buimac: buimác, buimacă a [Atestat: CREANGĂ, GL. / Plural: buimacaci, buimac ace /E: nct] Amețit de somn (sau de beție, de frică). Forme diferite ale cuvantului buimac: buimacă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru buimac: buimac a. amețit, zăpăcit, năuc: era buimac de cap de atâta umblet Hristos [conform slava BUĬ, sălbatic]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUIMAC: BUIMÁC, -Ă, buimaci, -e, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc. Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buimac: buimác adjectiv masculin, plural buimáci; forme singular buimácă, plural buimáce Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buimac: buimác adjectiv masculin, plural buimáci; forme buimácă, plural buimáce Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Buimac: Buimac ≠ dezmeticit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUIMAC' buiguitorbuiguitúrăbuigulitBUÍLDINGBuimacBUIMĂCEÁLĂbuimăcéscBUIMĂCÍbuimăcie |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Buimac Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buimac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a sculat buimac. Ce om buimac!. BUIMÁC buimaccă buimacci, buimacce despre persoane Care și-a pierdut temporar capacitatea de a judeca limpede din cauza somnului, băuturii, fricii etc. S-a sculat buimac. Buimác, buimacă a [Atestat: CREANGĂ, GL. / Plural: buimacaci, buimac ace /E: nct] Amețit de somn sau de beție, de frică. |
GRAMATICA cuvântului Buimac? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buimac. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Buimac poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE buimac? Vezi cuvântul buimac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buimac?[ bu-i-mac ] Se pare că cuvântul buimac are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Buimac |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A o scoate la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|