eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție buimac


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Buimac [ bu-i-mac ]
VEZI SINONIME PENTRU buimac PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului buimac în mai multe dicționare

Definițiile pentru buimac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMÁC, -Ă, buimaci, -e, adjectiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Amețit (De somn, de beție,, de frică, de admirație etc.); zăpăcit, uluit, năuc. A doua zi se trezi buimac, cu gura arsă, o durere tăioasă la tîmple și o greutate pe inimă. BART, E. 213. Cîteodată asuda noaptea, și dimineața se scula obosit, indispus, buimac și cu gura rea. VLAHUȚĂ, O. A. 98. Oamenii săriră buimaci, care dincotro, crezînd că-i foc. CREANGĂ, A. 113.
       • (Determinat prin «de cap») Era buimac de cap și hămesit de foame, de atîta îmbiat. CREANGĂ, P. 145.
       • Fig; Ce țărm stîncos, ce gînd buimac! LESNEA, C. despre 23. Umbre aleargă buimace pe geamuri brumate. TOMA, vezi 397.
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BUIMAC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMAC adjectiv

1. amețit, buimăcit, năuc, năucit, tîmpit, zăpăcit, (popular) bîiguit, capiu, uluit, (regional) buimatic, hăbăuc, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehui. (S-a sculat buimac.)

2. aiurit, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, zăpăcit, (Olt.) zăbăuc, (Moldova) zălud, (figurat) împrăștiat. (Ce om buimac!)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BUIMAC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMÁC buimaccă (buimacci, buimacce) (despre persoane) Care și-a pierdut temporar capacitatea de a judeca limpede (din cauza somnului, băuturii, fricii etc.); năuc; zăpăcit; bezmetic. [silabe bui-mac] /Orig. nec.
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimaccă buimacci buimacce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUIMAC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic.

– Et. nec.
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BUIMAC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic.

– Et. nec.
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

buimac
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buimac:
buimác, buimacă a [Atestat: CREANGĂ, GL. / Plural: buimacaci, buimac ace /E: nct] Amețit de somn (sau de beție, de frică).
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimacă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

buimac
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru buimac:
buimac a. amețit, zăpăcit, năuc: era buimac de cap de atâta umblet Hristos [conform slava BUĬ, sălbatic].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BUIMAC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUIMAC:
BUIMÁC, -Ă, buimaci, -e, adjectiv Amețit (de somn, de beție, de frică etc.); zăpăcit, năuc.
Forme diferite ale cuvantului buimac: buimac-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

buimac
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buimac:
buimác adjectiv masculin, plural buimáci; forme singular buimácă, plural buimáce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

buimac
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buimac:
buimác adjectiv masculin, plural buimáci; forme buimácă, plural buimáce
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Buimac
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Buimac:
Buimac ≠ dezmeticit
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'BUIMAC'
buiguitorbuiguitúrăbuigulitBUÍLDINGBuimacBUIMĂCEÁLĂbuimăcéscBUIMĂCÍbuimăcie

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Buimac
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buimac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
S-a sculat buimac.
Ce om buimac!.
BUIMÁC buimaccă buimacci, buimacce despre persoane Care și-a pierdut temporar capacitatea de a judeca limpede din cauza somnului, băuturii, fricii etc.
S-a sculat buimac.
Buimác, buimacă a [Atestat: CREANGĂ, GL.
/ Plural: buimacaci, buimac ace /E: nct] Amețit de somn sau de beție, de frică.

GRAMATICA cuvântului Buimac?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buimac.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Buimac poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Buimac sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE buimac?
Vezi cuvântul buimac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buimac?
[ bu-i-mac ]
Se pare că cuvântul buimac are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Buimac

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A o scoate la cap?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a apăra pe cineva sau ceva
reproducere exactă, într-o operă literară, a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei țări, epoci etc
a sfârși cu bine
a face, a realiza, a obține etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app