 | as |
|
| Buf [ buf ] VEZI SINONIME PENTRU buf PE ESINONIME.COM definiția cuvântului buf în mai multe dicționareDefinițiile pentru buf din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru buf: buf (-fi), substantiv masculin – Bufniță. – Variante bufă, bufnă, buh(n)ă, buhniță, buhac, puhaci, puhace. – Mr., megl. buf. latina būfus, de la būho, būfo (Pușcariu 231; REW 1352; Pascu, I, 54); conform italiana gufo, spaniolă buho, portugheză bufo. Forma simplă are circulație, generalizîndu-se formele contaminate cu cuvinte mai mult sau mai puțin asemănătoare din alte limbi, cum sînt limba bulgară buchu(l), în limba maghiara buhu (› buhă), limba neogreacă μποῦφος, poloneză puhacz (› puhaci), poate și cu creațiile expresive bazate pe interjecție buf. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-fi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUF: BUF3, -Ă, bufi, -e, adjectiv (Despre opere dramatice sau muzicale) Cu un accentuat caracter hazliu; de un comic exagerat. Comedie bufă. Operă bufă. • (Despre felul interpretării) Artist de un comic buf. ♦ (Despre cîntăreți sau actori) Care interpretează roluri ușoare într-o operă bufă sau în comedii, uzînd de mijloace simpliste (glume, gesturi, grimase etc.) pentru a scoate cît mai multe efecte comice. Bariton buf. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buf: buf3, buf ă a [Atestat: DA / Plural: bufi, bufe / Etimologie: boiffe] 1 (despre comedii) Care are un caracter comic exagerat. 2 (despre operele muzicale) Care este compus în genul liric ușor. 3 (despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufa3 (2). 4 (despre roluri) Specific comediei sau operei muzicale bufe3 (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUF: BUF3, -Ă, bufi, -e, adjectiv (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric ușor. ♦ (Despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe3. – Din limba franceza bouffe. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUF: BUF3, -Ă, bufi, -e, adjectiv (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric ușor. ♦ (Despre actori sau cântăreți) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe3. – Din limba franceza bouffe. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUF: BUF1 interjecție Onomatopee care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau (mai rar), de descărcarea unei arme de foc. vezi poc, puf. Buf! o lovi după ceafă. ISPIRESCU, L. 208. Buf! cade... în groapa cu jăratec. CREANGĂ, P. 32. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru buf: 2) buf, interjecție care arată căderea unuĭ corp greŭ orĭ zgomotu uneĭ exploziunĭ maĭ slabe (limba rusă buh, poloneză buch, întrebuințate întocmaĭ ca limba română Rudă cu buf 1): luă o peatră și buf în fereastră. vezi bof, boc, buc 2, bufnesc. vezi și tumbă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUF: BUF3, -Ă, bufi, -e, adjectiv (Despre o comedie, o operă) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre cântăreți sau actori) Care interpretează roluri comice într-o comedie sau operă bufă (uzând de mijloace ieftine). – în franceză bouffe. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BUF: BUF, -Ă adjectiv (Despre opere muzicale sau dramatice) Hazliu; exagerat de comic; vesel. ♦ (Despre cântăreți, actori) Care joacă roluri în opere comice, în farse, în comedii de intrigă etc. [< italiana buffo, limba franceza bouffe]. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUF: BUF2 bufă (bufi, bufe) 1) (despre opere muzicale sau dramatice) Care are un caracter comic exagerat. 2) (despre actori) Care este angajat în roluri comice. /<fr. bouffe Forme diferite ale cuvantului buf: bufă bufi bufe Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUF: BUF1 interjecție (se folosește pentru a reda zgomotul puternic și înfundat, produs de un obiect greu la cădere, de o lovitură, de o explozie etc.). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUF: BUF2 substantiv neutru Numele unei figuri la jocul cu arșice. Le potrivea [arșicele] așa de bine, că buful cădea totdeauna pe ceilalți jucători. GHICA, S. 300. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buf: buf1 i [Atestat: CREANGĂ, P. 32 / Etimologie: fo] Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect, de o lovitură sau de o explozie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUF: BUF1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUF: BUF1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUF: BUF1 interjecție Cuvânt care imită sunetul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru buf!: buf! int. exprimă 1. sgomotul unei căderi sau al unei exploziuni: a da buf de perete; 2. sgomotul umflării fălcilor. [Onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BUF: BUF, -Ă adjectiv (despre opere muzicale sau dramatice) cu un caracter comic grotesc, caricatural. (< italiana buffo, limba franceza bouffe) Forme diferite ale cuvantului buf: buf-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru buf: 1) buf, -ă adjectiv (it. buffo, despre buffo, bufnitură de vînt. Rudă cu bufă 2. Lbk. 1373). Comic, glumeț: operă bufă. Forme diferite ale cuvantului buf: buf-ă -cĭúmb Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUF: BUF adjectiv burlesc, caraghios, caricatural, grotesc, parodic, ridicol. (De un comic buf.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru buf: buf substantiv neutru singular (marină) obiecte aduse din cursă cu intenția de a fi comercializate. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buf: buf2 sn [Atestat: DEX2 / Plural: ? / Etimologie: nct] Figură la jocul de arșice. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru buf: buf m. cea mai mică buhă cucuiată (Strix scops). [ vezi buhă]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUF: BUF2 substantiv neutru Numele unei figuri la jocul de arșice. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUF: BUF2 substantiv neutru Numele unei figuri la jocul de arșice. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUF: BUF2 substantiv neutru Numele unei figuri la jocul de arșice. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buf: buf adjectiv masculin, plural bufi; forme singular búfă, plural búfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buf: buf1 adjectiv masculin, plural bufi; forme búfă, plural búfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buf: buf3 (căzătură) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buf: buf interjecție, substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUF: BUF interjecție puf! Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUF: BUF interjecție puf! Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buf4: buf4 substantiv masculin vezi buhă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buf: buf2 interjecție Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUF' budușluítBUENAVENTURABuenos-AyresBUESCUBUFbúfăBUFĂÍBUFĂIÁLĂBUFÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL buf Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buf dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Buf3, buf ă a [Atestat: DA / Plural: bufi, bufe / Etimologie: boiffe] 1 despre comedii Care are un caracter comic exagerat. BUF2 bufă bufi, bufe 1 despre opere muzicale sau dramatice Care are un caracter comic exagerat. De un comic buf. De un comic buf. |
GRAMATICA cuvântului buf? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buf. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul buf poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE buf? Vezi cuvântul buf desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buf?[ buf ] Se pare că cuvântul buf are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL buf |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: broască-țestoasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
