eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bubuitor


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Bubuitor [ bu-bu-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU bubuitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bubuitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru bubuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUBUITÓR:
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adjectiv Care bubuie. Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. vezi 351.

– Pronunțat: -bu-i-.
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

bubuitor
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bubuitor:
bubuitor, bubuitoroare a [Atestat: MARIAN, î. 356 / P: bubuitorbu-i bubuitor / Plural: bubuitori, bubuitoroare / Etimologie: bubui + -tor] Care produce zgomote asemănătoare tunetului.
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: bubuitoroare

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BUBUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUBUITÓR:
BUBUITÓR bubuitoroáre (bubuitoróri, bubuitoroáre) Care bubuie; producător de bubuituri. [silabe -bu-i-] /a bubui + sufix bubuitortor
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: bubuitoroáre bubuitoróri bubuitor

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUBUITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUBUITÓR:
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adjectiv Care bubuie. [ pronunție: -bu-i-]

– Bubui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BUBUITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUBUITÓR:
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adjectiv Care bubuie. [ pronunție: -bu-i-]

– Bubui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BUBUITÓR
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUBUITÓR:
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adjectiv Care bubuie.

– Din bubui + sufix -(i)tor.
Forme diferite ale cuvantului bubuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

bubuitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bubuitor:
bubuitór adjectiv masculin (silabe -bu-i-), plural bubuitóri; forme singular și plural bubuitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bubuitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bubuitor:
bubuitór (-bu-i-) adjectiv masculin, plural bubuitóri; forme singular și plural bubuitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

BUBUITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUBUITOR:
BUBUITOR adjectiv detunător, tunător. (Explozie bubuitor.).
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BUBUITOR'
bubuiócbubuiosBUBUÍREBUBUÍTBUBUITÓRBUBUITÚRĂbubulácbubulinăBUBULÍȚĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BUBUITOR
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bubuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Bubuitor, bubuitoroare a [Atestat: MARIAN, î.
356 / P: bubuitorbu-i bubuitor / Plural: bubuitori, bubuitoroare / Etimologie: bubui + -tor] Care produce zgomote asemănătoare tunetului.
BUBUITÓR bubuitoroáre bubuitoróri, bubuitoroáre Care bubuie; producător de bubuituri.
[silabe -bu-i-] /a bubui + sufix bubuitortor.
Explozie bubuitoroare.
Explozie bubuitor.

GRAMATICA cuvântului BUBUITOR?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bubuitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BUBUITOR poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul BUBUITOR sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE bubuitor?
Vezi cuvântul bubuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bubuitor?
[ bu-bu-i-tor ]
Se pare că cuvântul bubuitor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BUBUITOR

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Culoare politică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
linie de pe o hartă care unește punctele de egală altitudine, căpătând valoare în raport cu un anumit plan de referință de obicei nivelul mării
regional goangă-pucioasă, ploșniță-gălbioară, ploșniță-sură
apartenență la un partid politic
a-i prii cuiva, a se asimila
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app