 | as |
|
| Bubă [ bu-bă ] VEZI SINONIME PENTRU bubă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului buba în mai multe dicționareDefinițiile pentru buba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bubă: búbă1 substantiv feminin [Atestat: CANTEMIR, H R. 347 / Plural: bubabe / Etimologie: ucr бyбa] 1 Umflătură a țesutului celular subcutanat (cu caracter purulent) Si: abces, bășică, bolfă, buburuză, coș, furnicel, pustulă, puștea, robie, tumoră, uimă, ulcior, zgaibă, zgrăbunță. 2 (Spc) Vărsat. 3 (Fig) Necaz. 4 (Fig) Hibă. 5 (Îvp; îe) A merge cu bubaba A merge cu mâncarea la o lăuză. 6 (Pop; îe) A umbla cu cineva ca cu o buba coaptă A menaja pe cineva. 7 (Pfm; îe) A sparge bubaba A da totul pe față. 8 (Fig; fam) Parte dificilă a unei probleme. 9 (Fig; reg) Rouă. 10 (Pop; îs) buba albastră Umflătură care se face la încheieturile degetelor. 11 (Pop; îc) buba în-cap Boală a vitelor. 12 (Pop; îc) buba be-de-plecate Umflături care ies la gură în urma ingerării anumitor alimente alterate (sau în cantitate prea mare). 13 (Pop; îs) -be dulci Bube mici și numeroase care apar la copii în jurul gurii. 14 (Pop; îs) bubaba mânzului Umflătură pe faringele mânjilor. 15 (Pop; îs) buba neagră (sau buba rea, sau buba la inimă) Umflătură (vânătă) la încheieturi. 16 (Pop; îc) bubapăr Boală umană (nedefinită clar). 17 (Pop; îc)buba putredă-în-gură Scorbut. 18 (Pop; îs) buba roșie Bubă mică ce iese la febră. 19 (Pop; îc) bubabe-spurcate Spurcat. 20 (Pop; îs; lpl) -bele stricăturii Lepră. 21 (Pop; îs) buba ba trânjilor Pelagră. 22 (Pop; îs) buba vânătă Bășică ce apare mai ales la mâini și la picioare, între degete și podul palmei sau talpă. 23 (Reg; îc) Sărbătoarea buba-belor Sfânta Varvara. 24 (Reg; spc) Durere de măsele și de dinți (asociată umflăturilor). 25 (Reg) Gușter (Lacerta viridis). 26 (Pex) Rană. 27 (Pan) Nod mic pe coaja fructelor. 28 (Fig; fam) Defecțiune (a unui sistem tehnic). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ, bube, substantiv feminin 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale țesutului celular de sub piele. vezi abces, buboi, furuncul. Se pricepea să tămăduiască jupuiturile, bubele. PAS, L. I 71. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? ISPIRESCU, L. 386. Am făcut o bubă-n cap. ȘEZ. III 201. • Expresia: A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. • Compuse: (popular) bubă-neagră = dalac. [Filozofii măriei-tale] dobitoace să fie și să-i taie casapii; casapi să fie și să piară de bubă-neagră. SADOVEANU, despre P. 102; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care se ivesc în special la copii, de obicei în jurul gurii sau pe cap. • figurat Știu, dragul maichii, că buba ta e la inimă, de mînie și obidă. SADOVEANU, M. C. 50. ♦ Rană. După ce veni ursul la dînsul, [Țugulea] se căzni pînă ce îi scoase steapul, apoi îl legă la bubă. ISPIRESCU, L. 326. • figurat Punct slab, parte gingașă, delicată, plină de dificultăți a unei probleme. În alte părți oamenii se luptă împotriva ei [a nedreptății], pe cînd noi o privim ca o stare normală! Asta e buba cea mare. REBREANU, R. I 65. • Expresia: Îi știu eu buba = știu eu ce necaz sau ce punct slab are. ♦ Încurcătură, dificultate. Stați, că d-aici începe buba cu Miai. PREDA, Î. 82. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ bubae forme 1) Umflătură purulentă, provocată de o infecție a țesutului celular subcutanat. * buba-neagră boală molipsitoare a vitelor (transmisibilă și omului), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și prin simptome de colaps; antrax; cărbune. bubae-dulci bubulițe contagioase, care apar la copii în jurul gurii și pe cap. S-a spart bubaa s-au dat toate la iveală; au ieșit toate la suprafață. 2) fam. Vătămare locală a unui țesut organic, cauzată de o traumă; rană; plagă; leziune. 3) figurat fam. Punct dificil și delicat al unei discuții, probleme, situații etc. [G.-D. bubei] /<ucr. buba Forme diferite ale cuvantului buba: bubae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ, bube, substantiv feminin 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale țesutului celular de sub piele. • Expresia: A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (familial) S-a spart buba = s-a dat totul pe față; s-a dezvăluit totul. • Compuse: (popular) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.; buba-mânzului = gurmă. ♦ (popular) Rană. 2. figurat (familial) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ♦ Defect, defecțiune (a unui sistem tehnic). – conform limba ucraineană buba. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ, bube, substantiv feminin 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale țesutului celular de sub piele. • Expresia: A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (familial) S-a spart buba = s-a dat totul pe față; s-a dezvăluit totul. • Compuse: (popular) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.; buba-mânzului = gurmă. ♦ Rană. 2. figurat (familial) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ♦ Defect, defecțiune (a unui sistem tehnic). – conform limba ucraineană buba. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ, bube, substantiv feminin 1. Nume dat umflăturilor cu caracter purulent ale țesutului celular de sub piele. • Expresia: A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. S-a spart buba = s-a dat totul pe față, s-a dezvăluit totul. • Compuse: (popular) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care se ivesc în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc. ♦ Rană. 2. figurat Punct slab, parte delicată a unei probleme; dificultate. • Expresia: Îi știu eu buba = știu eu ce necaz sau ce punct slab are. – Comp. limba ucraineană buba. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bubă: bubă forme 1. umflătură dureroasă cu puroiu; buba oii, boală lipicioasă a oilor, numită și dalac; buba mânzului, boală lipicioasă a cailor, numită și răpciugă; plural bube dulci, se fac mai ales la copii, pe cap și pe lângă buze; 2. asperitate asemenea bubelor (pe plante sau fructe): 3. figurat rău grav, durere sufletească: asta-i buba. [slava BUBA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BUBĂ substantiv (medicina) l. leziune, plagă, rană, (popular) meteahnă, (învechit și regional) beleaznă, (regional) oajdă, (învechit) rănitură. (Are o buba adîncă.) 2. bube dulci = impetigo, (regional) zgaibe dulci (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru bubă: bubă, bube substantiv feminin 1. (argoul lumii interlope) inel, ghiul. 2. punct slab, parte delicată (a unei probleme). 3. defect, defecțiune. 4. (in limbaj vulgar sau argou / jargou) vulvă, vagin. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bubă: bubă2 substantiv feminin [Atestat: MARIAN, INS. 279 / Plural: bubabe / Etimologie: srb buba] (Reg) Larva viermelui de mătase. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bubă: bubă substantiv verbal ANTRAX. CĂRBUNE. DALAC. PELAGRĂ. PUSTULĂ MALIGNĂ. VARIOLĂ. VĂRSAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buba: bubá verb reflexiv:i [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: buba bează / Etimologie: bubă1] A se umple de bube. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUBĂ: BÚBĂ substantiv (medicina) 1. vezi rană. 2. bube dulci vezi impetigo. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bubă: búbă substantiv feminin, genitiv dativ articulat búbei; plural búbe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bubă: búbă substantiv feminin, genitiv dativ articulat búbei; plural búbe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUBA' buáibúărbuăráBUÁZBÚBĂBUBA-ÍNIMIIBUBA-MÂNZULUIBUBĂ-NEÁGRĂbubál |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bubă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bubă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 347 / Plural: bubăbe / Etimologie: ucr бyбa] 1 Umflătură a țesutului celular subcutanat cu caracter purulent Si: abces, bășică, bolfă, buburuză, coș, furnicel, pustulă, puștea, robie, tumoră, uimă, ulcior, zgaibă, zgrăbunță. 5 Îvp; îe A merge cu bubăba A merge cu mâncarea la o lăuză. 6 Pop; îe A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă A menaja pe cineva. 7 Pfm; îe A sparge bubăba A da totul pe față. 10 Pop; îs bubă albastră Umflătură care se face la încheieturile degetelor. 11 Pop; îc bubă în-cap Boală a vitelor. 12 Pop; îc bubă be-de-plecate Umflături care ies la gură în urma ingerării anumitor alimente alterate sau în cantitate prea mare. 14 Pop; îs bubăba mânzului Umflătură pe faringele mânjilor. 15 Pop; îs bubă neagră sau bubă rea, sau bubă la inimă Umflătură vânătă la încheieturi. 16 Pop; îc bubăpăr Boală umană nedefinită clar. 17 Pop; îcbubă putredă-în-gură Scorbut. 18 Pop; îs bubă roșie Bubă mică ce iese la febră. 19 Pop; îc bubăbe-spurcate Spurcat. 21 Pop; îs bubă ba trânjilor Pelagră. 22 Pop; îs bubă vânătă Bășică ce apare mai ales la mâini și la picioare, între degete și podul palmei sau talpă. 23 Reg; îc Sărbătoarea bubă-belor Sfânta Varvara. BÚBĂ bubăe forme 1 Umflătură purulentă, provocată de o infecție a țesutului celular subcutanat. * bubă-neagră boală molipsitoare a vitelor transmisibilă și omului, manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și prin simptome de colaps; antrax; cărbune. Bubăe-dulci bubulițe contagioase, care apar la copii în jurul gurii și pe cap. S-a spart bubăa s-au dat toate la iveală; au ieșit toate la suprafață. Are o bubă adîncă. 279 / Plural: bubăbe / Etimologie: srb buba] Reg Larva viermelui de mătase. Bubá verb reflexiv:i [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: bubă bează / Etimologie: bubă1] A se umple de bube. |
GRAMATICA cuvântului bubă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bubă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bubă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bubă? Vezi cuvântul bubă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bubă?[ bu-bă ] Se pare că cuvântul bubă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL bubă Inţelegi mai uşor cuvântul bubă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva Compuse: popular bubă-neagră = dalac 102; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care se ivesc în special la copii, de obicei în jurul gurii sau pe cap Îi știu eu buba = știu eu ce necaz sau ce punct slab are A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva Familial S-a spart buba = s-a dat totul pe față; s-a dezvăluit totul Compuse: popular bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc ; buba-mânzului = gurmă A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva Familial S-a spart buba = s-a dat totul pe față; s-a dezvăluit totul Compuse: popular bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc ; buba-mânzului = gurmă A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva S-a spart buba = s-a dat totul pe față, s-a dezvăluit totul Compuse: popular bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubulițe dese, de natură infecțioasă, care se ivesc în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc Îi știu eu buba = știu eu ce necaz sau ce punct slab are Bube dulci = impetigo, regional zgaibe dulci la plural |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bubă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mugure adventiv?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bubă are forma: búbe
