 | as |
|
| Brusc [ brusc ] VEZI SINONIME PENTRU brusc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului brusc în mai multe dicționareDefinițiile pentru brusc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC, -Ă, bruști, -e, adjectiv 1. Neașteptat, subit. O mișcare bruscă a corpului. ▭ Șfîrșitul [nuvelei] e prea brusc, prea neașteptat. GHEREA, ST. Hristos II 144. • (Adverbial) Și paianjenișul de stropi ne învălui brusc. SADOVEANU, N. forme 74. Tata face brusc un pas înapoi. SAHIA, N. 53. Stînd nemișcat în întuneric, Miron Iuga simți o înfiorare parcă s-ar fi lăsat brusc un val de frig. REBREANU, R. II 160. 2. (Neobișnuit) Aspru, strident. [Noaptea] cu clarobscur mască urîtul și șterse formele prea bruște, MACEDONSKI, O. I 65. Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC adjectiv, adverb 1. adjectiv inopinat, instantaneu, neașteptat, neprevăzut, subit. (Plecarea lui brusc.) 2. adjectiv fulgerător, instantaneu, năprasnic, neașteptat, subit. (O moarte brusc.) 3. adjectiv fulgerător, spontan. (O reacție brusc.) 4. adverb deodată, fulgerător, instantaneu, odată, repede, scurt, subit, (popular) numai, (regional) tîrla-mîrla. (brusc se întoarce spre el și...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC bruscscă (bruscști, bruscște) și adverbial 1) Care se produce repede și pe neașteptate; fără pregătire prealabilă; neașteptat; subit. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care este fără menajamente; cu brutalitate; brutal. A întrerupe brusc pe cineva. /<fr. brusque Forme diferite ale cuvantului brusc: bruscscă bruscști brusc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru brusc: *brusc, -ă adjectiv, plural ștĭ, ște (în franceză brusque, despre italiana brusco). Prompt, subit: atac brusc. Viŭ, răpede: maniere bruște. Aspru, mojicesc: ton brusc. adverb Bruscheță, răstit: a răspunde brusc. Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-ă -cĭúmb Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRUSC, -Ă: BRUSC, -Ă adjectiv 1. (adesea adverb) Petrecut pe neașteptate, deodată; precipitat, cu violență, neprevăzut. 2. (Rar) Iute, aspru, răstit. [plural -uști, -uște. / < italiana brusco, limba franceza brusque]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brusc: brusc, brúscă [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 338 / Plural: bruscuști, -uște / Etimologie: franceza brusque] 1 a Care se produce pe neașteptate Si: neașteptat, subit. 2 av În mod rapid Si: neașteptat, subit. Forme diferite ale cuvantului brusc: brúscă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC, -Ă, bruști, -e, adjectiv 1. (Adesea adverbial) Neașteptat, subit. 2. (Rar) Aspru, strident. Mască urâtul și șterse formele prea bruște (MACEDONSKI). – în franceză brusque. Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC, -Ă, bruști, -e, adjectiv (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neașteptate, subit, dintr-o dată. – Din limba franceza brusque. Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC, -Ă, bruști, -e, adjectiv (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neașteptate, subit, dintr-odată. – Din limba franceza brusque. Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brusc: brusc a. 1. aspru, iute: caracter brusc; 2. repede și neașteptat: plecare bruscă. ║ adverb cu bruscheță. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRUSC: BRUSC, -Ă adjectiv (și adverb) care se produce pe neașteptate; precipitat, subit. (< limba franceza brusque) Forme diferite ale cuvantului brusc: brusc-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brusc: brusc adjectiv masculin, plural bruști; forme singular brúscă, plural brúște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brusc: brusc adjectiv masculin, plural bruști; forme brúscă, plural brúște Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Brusc: Brusc ≠ lent, lin Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRUSC' BRUNSVIGIABRUNSWICKBRUSBRÚSĂBruscBRUSCÁBRUSCĂLÁNBRUSCÁNBRUSCÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Brusc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brusc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Plecarea lui brusc. O moarte brusc. O reacție brusc. Brusc se întoarce spre el și. BRUSC bruscscă bruscști, bruscște și adverbial 1 Care se produce repede și pe neașteptate; fără pregătire prealabilă; neașteptat; subit. A întrerupe brusc pe cineva. O moarte brusc. O reacție brusc. I, 338 / Plural: bruscuști, -uște / Etimologie: franceza brusque] 1 a Care se produce pe neașteptate Si: neașteptat, subit. |
GRAMATICA cuvântului Brusc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brusc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Brusc poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE brusc? Vezi cuvântul brusc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brusc?[ brusc ] Se pare că cuvântul brusc are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Brusc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Zodia peștelui sau eliptic peștii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
