eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție brosa


PROPOZIȚIIEXPRESII DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Broşă [ bro-şă ]
VEZI SINONIME PENTRU broşă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului brosa în mai multe dicționare

Definițiile pentru brosa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a broșa
Verbul: a broșa (forma la infinitiv)
A broșa conjugat la timpul prezent:
  • eu broșez
  • tu broșezi
  • el ea broșează
  • noi broșăm
  • voi broșați
  • ei ele broșează
VEZI VERBUL a broșa CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ, broșe, substantiv feminin

1. Bijuterie femeiască prevăzută cu un ac, care se poartă înfiptă în rochie, în guler, în șal etc. Broșe in chip de păianjen de aur cu ochi de rubin. DUMITRIU, B. forme 95.

2. Unealtă de turnătorie, de forma unui cui lung, cu care se fac canale în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor dezvoltate la turnare.
♦ Scheletul metalic, de formă cilindrică, al unui miez de turnătorie; armătură de miez.

3. Unealtă de tăiere adaptată la mașina de broșat, formată dintr-o tijă dințată cu mișcare liniară; ac de broșat.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BROȘA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ, broșez, verb

I. tranzitiv

1. (Spre deosebire de lega, compacta) A coase împreună colile unei broșuri, ale unui caiet, ale unei cărți etc., punîndu-le într-o copertă moale.
       • (absolut) Te-au pus să broșezi, adică să coși coală cu coală. PAS, Z. I 274.

2. A prelucra o piesă metalică, găurind-o sau șănțuind-o prin așchiere.
       • Mașină de broșat = mașină prevăzută cu o broșă (3), servind la găurirea și la șănțuirea, prin așchiere, a pieselor metalice. Ac de broșat = broșă (3).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BRÓȘĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ, broșe, substantiv feminin

1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de guler etc.

2. Unealtă de turnătorie de forma unui cui lung, cu care se fac canale pentru evacuarea gazelor dezvoltate la turnare.
♦ Scheletul metalic, de formă cilindrică, al unui miez de turnătorie.

3. Unealtă de așchiere cu tăișuri multiple, adaptată la mașina de broșat, formată dintr-o tijă dințată cu mișcare liniară.

– în franceză broche.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

broșă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru broșă:
bróșă substantiv feminin Atestat: DA / V: (îrg) bróciu / Plural: brosașe / Etimologie: franceza broche] 1 Podoabă femeiască ce se prinde de haine cu un ac Cf agrafă. 2 (Teh) Unealtă în formă de cui lung, cu care se fac canale în formele de turnătorie, pentru evacuarea gazelor. 3 (Teh) Schelet metalic al unui miez de turnătorie în formă cilindrică. 4 (Teh) Unealtă de așchiere cu tăișuri multiple, folosită la prelucrarea (interioară sau exterioară) a pieselor metalice.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BRÓȘĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ substantiv feminin

1. Bijuterie pe care femeile o poartă prinsă într-un ac la rochie, la șal etc.

2. Unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare.
♦ Schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie.
♦ Tijă folosită în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor.

3. Unealtă folosită la mașina de broșat. [< limba franceza broche].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BROȘĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BROȘĂ:
BROȘĂ substantiv feminin

1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc.

2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare.
       • schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie.

3. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor.

4. unealtă folosită la mașina de broșat. (< limba franceza broche)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BRÓȘĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ (< limba franceza ) substantiv feminin

1. Bijuterie pe care femeile o poartă prinsă cu un ac la rochie, șal etc.

2. Sculă așchietoare (tronconică sau prismatică) cu numeroși dinți așezați după înălțime crescătoare, care lucrează prin tragere, împingere sau rotire; este utilizată la prelucrarea suprafețelor interioare sau exterioare ale pieselor metalice.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

BROȘA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ, broșez, verb

I. tranzitiv

1. A coase împreună colile unei broșuri, ale unei cărți, ale unui caiet etc., punându-le într-o copertă moale.

2. A prelucra prin așchiere o piesă de metal, găurind-o sau șănțuind-o.
       • Mașină de broșat = mașină de așchiere care servește la găurirea sau la șănțuirea pieselor metalice.

– în franceză brocher.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BRÓȘĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ brosae forme

1) Bijuterie, prevăzută cu un ac pentru a putea fi fixată la o haină (rochie, bluză etc.).

2) Unealtă cu care se prelucrează suprafețele pieselor metalice.

3) medicina Tijă specială, folosită în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. [G.-D. broșei] /<fr. broche
Forme diferite ale cuvantului brosa: brosae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BRÓȘĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ, broșe, substantiv feminin

1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină etc.

2. Unealtă de așchiere cu tăișuri multiple, folosită la prelucrarea suprafeței (interioare sau exterioare) a unor piese metalice.

– Din limba franceza broche.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BRÓȘĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRÓȘĂ:
BRÓȘĂ, broșe, substantiv feminin

1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină etc.

2. Unealtă de așchiere cu tăișuri multiple, folosită la prelucrarea suprafeței (interioare sau exterioare) a unor piese metalice.

– Din limba franceza broche.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BROȘA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ, broșez, verb

I. tranzitiv

1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri, ale unei cărți, ale unui caiet etc. (punându-le într-o copertă moale).

2. A prelucra prin așchiere cu o broșă o piesă de metal, găurind-o sau șănțuind-o.

– Din limba franceza brocher.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

broșă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru broșă:
bróșă (-șe), substantiv feminin

– Bijuterie prevăzută cu un ac care se poartă prinsă pe îmbrăcăminte. în franceză broche.

– derivat broșa, verb (a lega filele unei cărți), din limba franceza brocher; broșor, substantiv masculin (legător), din limba franceza brocheur; broșură, substantiv feminin, din limba franceza brochure.
Forme diferite ale cuvantului brosa: brosa-șe

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

BROȘA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ, broșez, verb

I. tranzitiv

1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri, ale unei cărți, ale unui caiet etc. (punându-le într-o copertă moale).

2. A prelucra prin așchiere o piesă de metal, găurind-o sau șănțuind-o.

– Din limba franceza brocher.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BROȘA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ verb trecut

1. a lega laolaltă colile unei broșuri, cărți etc.

2. a găuri, a șănțui prin așchiere o piesă metalică.

3. a executa ornamente pe o țesătură prin introducerea, în timpul țesutului, a unui fir colorat. (< limba franceza brocher)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

BROȘA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BROȘA:
BROȘÁ verb

I. trecut

1. A lega laolaltă colile unei broșuri, ale unei cărți etc. (într-o copertă moale).

2. A găuri sau a șănțui prin așchiere o piesă metalică. [P.i. 3,6 -șează, 4 -șăm, gerunziu -șând. / < limba franceza brocher].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

broșa
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru broșa:
broșa verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: brosa șéz / Etimologie: franceza brocher] 1 A coase foile și copertele unei cărți, broșuri etc. 2 (Teh) A prelucra o piesă metalică pentru a obține găuri străpunse sau suprafețe exterioare de o anumită formă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

broșă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru broșă:
*bróșă forme, plural e (în franceză broche). Bijuterie pe care femeile șĭ-o pun la gît pin ajutoru unuĭ acuzativ

– În est broș n., plural urĭ (limba rusă brošĭ).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

broșa
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru broșa:
broșá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu broșéz, persoana a treia singular: el / ea și plural broșeáză, persoana întâi plural: noi broșăm; gerunziu broșând
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

broșa
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru broșa:
broșá (a brosa) verb, indicativ prezent 3 broșeáză, persoana întâi plural: noi broșắm; gerunziu broșấnd
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

broșă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru broșă:
bróșă substantiv feminin, articulat bróșa, genitiv dativ articulat bróșei; plural bróșe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

broșa
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru broșa:
broșa, broșez vezi t. (argoul lumii interlope) a ancheta, a cerceta.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

broșă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru broșă:
bróșă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bróșei; plural bróșe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

broșă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru broșă:
broșă forme ac de piept (= limba franceza broche).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'BROSA'
bronzézbronziérbronzítBroosbroșábroșájBROȘÁREBROȘÁTbroșatoáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL broșă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului broșă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Bróșă substantiv feminin Atestat: DA / V: îrg bróciu / Plural: broșășe / Etimologie: franceza broche] 1 Podoabă femeiască ce se prinde de haine cu un ac Cf agrafă.
BRÓȘĂ broșăe forme 1 Bijuterie, prevăzută cu un ac pentru a putea fi fixată la o haină rochie, bluză etc.
Broșa verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: broșă șéz / Etimologie: franceza brocher] 1 A coase foile și copertele unei cărți, broșuri etc.
Broșá a broșă verb, indicativ prezent 3 broșeáză, persoana întâi plural: noi broșắm; gerunziu broșấnd.

GRAMATICA cuvântului broșă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului broșă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul broșă poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul broșă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural verbul broșa se conjugă: ei ele broșeáză
  • group icon La plural substantivul broșă are forma: bróșe
VEZI PLURALUL pentru broșă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE broşă?
Vezi cuvântul broşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul broşă?
[ bro-şă ]
Se pare că cuvântul broşă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL broșă
Inţelegi mai uşor cuvântul broșă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Mașină de broșat = mașină prevăzută cu o broșă 3, servind la găurirea și la șănțuirea, prin așchiere, a pieselor metalice
Ac de broșat = broșă 3
Mașină de broșat = mașină de așchiere care servește la găurirea sau la șănțuirea pieselor metalice

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de mărgăritar?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cu privirea neconcentrată, privind în gol; în extaz
a fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; prin extensie involuntar; b fără rost, fără sens, în mod inutil; c fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit
împodobit, bătut, încrustat cu mărgăritare 1
tatăl mirelui
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app