 | as |
|
| Brîuleţ [ brî-u-leţ ] VEZI SINONIME PENTRU brîuleţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului briulet în mai multe dicționareDefinițiile pentru briulet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRÎULEȚ: BRÎULÉȚ, brîulețe, substantiv neutru 1. Diminutiv al lui brîu (I 1). 2. Numele unui dans popular și melodia după care se joacă. vezi brîu (II). Ilie începu să zică cu foc un brîuleț, de tremura frunza poienii. SADOVEANU, O. I 302. – Pronunțat: brî-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRÎULEȚ: BRÎULEȚ s. 1. brîușor, (popular) brînișor. (Un briulet strîns pe talie.) 2. brîu. (A dansat un briulet.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru brîuleț: brîuléț n., plural e. Brîŭ mic. Brîŭ (cîntecu și jocu). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRIULET' brîul-Cosînzeniibrîul-lui-Dumnezeubrîul-popiibrîul-vîntuluibrîuléțBRÎUȘÓRbrîușorul-vîntuluibrízăbrizáie |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brîuleț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brîuleț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un brîuleț strîns pe talie. A dansat un brîuleț. |
GRAMATICA cuvântului brîuleț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brîuleț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brîuleț poate fi: substantiv,
|