|
Brigadier [ bri-ga-di-er ] VEZI SINONIME PENTRU brigadier PE ESINONIME.COM definiția cuvântului brigadier în mai multe dicționareDefinițiile pentru brigadier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă, brigadieri, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care face parte dintr-o brigadă de muncă. Vedem oameni noi, constructorii vieții noi în satele Republicii noastre: președinți de gospodării colective, brigadieri de frunte, fruntași ai recoltelor bogate, țărani colectiviști. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. Zoru-i mare la prășit Dar și glume-s multe. Și la zor și la glumit Brigadieru i frunte. FRUNZĂ, S. 26. Nu m-a-n- trecut nici unul pe șantier Și spun de mine: aista-i cel mai bun brigadier. VINTILĂ, O. 41. Zilele de muncă sînt notate in condică de către brigadierii-șefi. SAHIA, U.R.S.S. 99. 2. (Adesea determinat prin «silvic») Tehnician din administrația pădurilor, care conduce o brigadă silvică. 3. (Învechit) General de brigadă. ♦ Caporal de artilerie. – Pronunțat: -di-er. Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brigadier: brigadiér, brigadieră substantiv masculin și feminin [Atestat: N. COSTIN, ap. LET. II, 72/22 / V: (înv) bragadir, bregabrigadier, brigadier dir / P: brigadierdi-er / Plural: brigadieri, brigadier el Etimologie: franceza brigadier] 1 (Înv) General de brigadă (1). 2 (Înv) Caporal de artilerie sau de cavalerie. 3 Persoană care face parte dintr-o brigadă (2). 4 Tehnician din administrația pădurilor, care conduce o brigadă (3). Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadieră Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă substantiv masculin și forme 1. Lucrător, muncitor dintr-o brigadă (1) [în DN] de muncă. 2. Tehnician care conduce o brigadă în cadrul administrației silvice. 3. (termen militar; ieșit din uz) Comandant al unei brigăzi; general de brigadă. ♦ (învechit) Caporal de artilerie. [pronume -di-er, plural -ri, -re. / < limba franceza brigadier, limba rusă brigadir]. Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă, brigadieri, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care face parte dintr-o brigadă (2). 2. Tehnician din administrația pădurilor, care conduce o brigadă silvică. 3. (învechit) General de brigadă (1). ♦ Caporal de artilerie sau de cavalerie. [ pronunție: -di-er] – Din limba franceza brigadier. Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă, brigadieri, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care face parte dintr-o brigadă (2). 2. Tehnician din administrația pădurilor, care conduce o brigadă silvică. 3. (învechit) General de brigadă. ♦ Caporal de artilerie sau de cavalerie. [ pronunție: -di-er] – Din limba franceza brigadier. Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă, brigadieri, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care face parte dintr-o brigadă (1). 2. Tehnician din administrația pădurilor, care conduce o brigadă silvică. 3. (învechit) General de brigadă. ♦ Caporal de artilerie. [ pronunție: -di-er] – în franceză brigadier. Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR, -Ă substantiv masculin 1. conducător și organizator al activității unei brigăzi (1). • muncitor dintr-o asemenea echipă. 2. tehnician din administrația pădurilor care conduce o brigadă (4). (< limba franceza brigadier) Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadier-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRIGADIER: BRIGADIÉR brigadieri m. 1) Conducător al unei brigăzi. 2) termen militar învechit Comandant al unei brigăzi; general de brigadă. [silabe -di-er] /<fr. brigadier Forme diferite ale cuvantului brigadier: brigadieri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brigadier: brigadier m. grad inferior care comandă 6 soldați, caporal în infanterie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brigadier: brigadiér substantiv masculin (silabe -di-er), plural brigadiéri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brigadier: brigadiér (-di-er) substantiv masculin, plural brigadiéri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru brigadier: brigadier substantiv verbal GENERAL DE BRIGADĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRIGADIER' BRIFINGbríftăbriftáșbrigádăBRIGADIÉRbrigadiérăbrigadírBRIGÁNDBRIGANDÁJ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brigadier Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brigadier dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Brigadiér, brigadieră substantiv masculin și feminin [Atestat: N. II, 72/22 / V: înv bragadir, bregabrigadier, brigadier dir / P: brigadierdi-er / Plural: brigadieri, brigadier el Etimologie: franceza brigadier] 1 Înv General de brigadă 1. BRIGADIÉR brigadieri m. |
GRAMATICA cuvântului brigadier? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brigadier. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brigadier poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE brigadier? Vezi cuvântul brigadier desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brigadier?[ bri-ga-di-er ] Se pare că cuvântul brigadier are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL brigadier |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma hidrat de carbon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|