 | as |
|
| Brichetă [ bri-che-tă ] VEZI SINONIME PENTRU brichetă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bricheta în mai multe dicționareDefinițiile pentru bricheta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a bricheta (forma la infinitiv) A bricheta conjugat la timpul prezent:
|
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor. – Din limba franceza briquette. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor. – Din limba franceza briquette. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Produs obținut prin presarea pulberii sau a părților mărunte ale unor materiale, în formă paralelipipedică (ca o cărămidă) sau în formă ovoidală, spre a fi mai ușor transportate, prelucrate sau întrebuințate. Brichete de cocs. Brichete de minereu. Soba a fost încălzită cu brichete. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ substantiv feminin 1. Produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obținut prin presarea pulberii de cărbune sau minereu. • Brichetă furajeră = produs obținut prin tocarea, amestecarea și comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri. 2. Aparat de buzunar pentru aprins țigările. [< limba franceza briquet, briquette]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ1 substantiv feminin 1. produs obținut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), pește înghețat etc. 2. produs furajer prin comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri tocate și amestecate. (< limba franceza briquette) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2, brichete, substantiv feminin Produs obținut din aglomerarea prin presiune a pulberii unor materiale în formă paralelipipedică sau ovoidală, spre a fi mai ușor transportate sau întrebuințate. Brichete de cărbune. – în franceză briquette. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ, brichetez, verb I. tranzitiv A face brichete2 (de cărbune, de minereu etc.). (reflexiv pasiv) Pulberea de cărbune se brichetează prin simplă presare (la rece sau la cald) sau cu adăugare de gudron. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brichetă: brichétă2 substantiv feminin [Atestat: DA / Etimologie: franceza briquette] 1 Bucată de combustibil, din praf de cărbune aglutinat și turnat în diferite forme. 2 (Îs) – furajeră Nutreț combinat, presat în mașini speciale. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bricheta: bricheta verb tranzitiv: [Atestat: LTR2 / prezentul indicativ: bricheta téz / Etimologie: brichetă] 1 A face brichete1. 2 A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru brichetă: brichétă (brichéte), substantiv feminin – 1. Mic aparat pentru aprins țigările. – 2. Aglomerat de carbon. Confuzie a două cuvinte limba franceza , briquet și briquette. Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichéte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ1 brichetae f Aparat (de buzunar) care produce foc și servește, mai ales, la aprinsul țigărilor. bricheta cu gaz. bricheta cu benzină. /<fr. briquet Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichetae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ, brichetez, verb I. tranzitiv A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din limba franceza briqueter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ, brichetez, verb I. tranzitiv A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din limba franceza briqueter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2 brichetae forme Produs de formă geometrică regulată, obținut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente. /<fr. briquette Forme diferite ale cuvantului bricheta: brichetae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brichetă: brichétă1 substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: brichetate / Etimologie: franceza briquet] Obiect de dimensiuni mici care servește la aprinderea țigărilor. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările). – Din limba franceza briquet. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHETĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările). – Din limba franceza briquet. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările. – în franceză briquet. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHETĂ substantiv (popular) aprinzătoare, (regional) scăpărătoare. (Și-a aprins țigara cu bricheta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ2 substantiv feminin aparat de buzunar pentru aprins țigările. (< limba franceza briquet) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRICHETĂ: BRICHÉTĂ1, brichete, substantiv feminin Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bricheta: brichetá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu brichetéz, persoana a treia singular: el / ea și plural bricheteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ, brichetez, verb I. tranzitiv A face brichete2. – în franceză briqueter. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ verb I. trecut A face brichete (1). [< limba franceza briqueter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRICHETA: BRICHETÁ verb trecut a face brichete1 (1). (< limba franceza briqueter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brichetă: brichétă (aparat, produs presat) substantiv feminin, plural brichéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brichetă: brichétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat brichétei; plural brichéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bricheta: brichetá (a bricheta) verb, indicativ prezent 3 bricheteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRICHETA' bricegúțbricelátbricérbrichétBRICHÉTĂBRICHETÁJBRICHETÁREbrichetátbrichetatoáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bricheta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bricheta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bricheta verb tranzitiv: [Atestat: LTR2 / prezentul indicativ: bricheta téz / Etimologie: brichetă] 1 A face brichete1. BRICHÉTĂ1 brichetae f Aparat de buzunar care produce foc și servește, mai ales, la aprinsul țigărilor. Bricheta cu gaz. Bricheta cu benzină. BRICHÉTĂ2 brichetae forme Produs de formă geometrică regulată, obținut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente. Brichétă1 substantiv feminin [Atestat: DA ms / Plural: brichetate / Etimologie: franceza briquet] Obiect de dimensiuni mici care servește la aprinderea țigărilor. Și-a aprins țigara cu bricheta. Și-a aprins țigara cu bricheta. Brichetá a bricheta verb, indicativ prezent 3 bricheteáză. |
GRAMATICA cuvântului bricheta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bricheta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bricheta poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE brichetă? Vezi cuvântul brichetă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brichetă?[ bri-che-tă ] Se pare că cuvântul brichetă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL bricheta Inţelegi mai uşor cuvântul bricheta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn sintagma Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor În sintagma Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor Brichetă furajeră = produs obținut prin tocarea, amestecarea și comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bricheta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A tăcea din gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul bricheta se conjugă: ei ele bricheteáză
