eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție brevet


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Brevet [ bre-vet ]
VEZI SINONIME PENTRU brevet PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului brevet în mai multe dicționare

Definițiile pentru brevet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT, brevete, substantiv neutru Document eliberat de o autoritate de stat, prin care se recunoaște unei persoane autenticitatea unei invenții ( vezi patentă) sau prin care i se asigură anumite drepturi: (astăzi) de a pilota un avion, (mai demult) de a exercita o meserie ( vezi diplomă, certificat) sau de a vinde băuturi alcoolice ( vezi licență) și alte produse monopolizate (țigări, tutun, cărți de joc ețc.). A obținut brevetul de pilot. Ministerul i-a acordat un brevet pentru invenția sa.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BREVET
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT, brevete, substantiv neutru Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincție, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale.
       • Brevet de invenție = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale și prin care se recunoaște dreptul acestora de a exploata exclusiv invenția un anumit timp; patentă.

– Din limba franceza brevet.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BREVET
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT, brevete, substantiv neutru Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincție, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. Brevet de pilot.
       • Brevet de invenție = titlu oficial de protecție pentru o invenție (a unui produs, procedeu sau metodă), care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia; patentă.

– Din limba franceza brevet.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BREVET
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT substantiv neutru document cuprinzând titlul, distincția, calitatea acordate de o autoritate (de stat) și care presupune anumite drepturi.
brevet de invenție = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă. (< limba franceza brevet)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

brevet
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru brevet:
*brevét n., plural e (în franceză brevet, despre bref, scrisoare). Certificat, diplomă, maĭ ales la militarĭ. Brevet de invențiune, patentă, diplomă pe care guvernu o liberează autoruluĭ uneĭ invențiunĭ orĭ descoperirĭ ca să-ĭ asigure proprietatea și exploatarea eĭ excluzivă pe un anumit număr de anĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

brevet
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brevet:
brevét sn [Atestat: DA / Plural: brevete / Etimologie: franceza brevet] 1 Document acordat de o autoritate (de stat) și care dă anumite drepturi Si: atestat, certificat, diplomă, patent, (pfm) patalama. 2 (Îs) brevet de invenție Brevet (1) prin care se atestă dreptul (exclusiv) de a exploata o invenție.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BREVET
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT brevete n. Document oficial care permite deținătorului să exercite anumite funcții. brevet de studii.
       • brevet de invenție document prin care un organ de stat competent conferă autorului unei invenții dreptul exclusiv de exploatare; patent. /<fr. brevet
Forme diferite ale cuvantului brevet: brevete

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

brevet
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brevet:
brevet n. diplomă, certificat eliberat de Stat celor ce autorizează a practicà unele industrii sau profesiuni; brevet de invențiune, dat inventatorului spre a autoriza proprietatea și exploatarea descoperirii sale.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BREVET
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT substantiv neutru Document, certificat, titlu dat de o autoritate (de stat) prin care i se recunoaște cuiva paternitatea unei invenții sau i se asigură anumite drepturi; patentă, licență. [< limba franceza brevet].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BREVET
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVÉT, brevete, substantiv neutru Document acordat de o autoritate de stat prin care i se recunoaște unei persoane autenticitatea unei invenții sau se asigură anumite drepturi. Brevet de pilot.

– în franceză brevet.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BREVET
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BREVET:
BREVET substantiv patentă, (astăzi rar) licență. (brevet de invenție.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

brevet
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brevet:
brevét substantiv neutru, plural brevéte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

brevet
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brevet:
brevét substantiv neutru, plural brevéte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BREVET'
BRETÓNĂBretoniBREUVÁJbrévăBREVÉTBREVETÁbrevetábilBREVETÁREBREVETÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brevet
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brevet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Brevét sn [Atestat: DA / Plural: brevete / Etimologie: franceza brevet] 1 Document acordat de o autoritate de stat și care dă anumite drepturi Si: atestat, certificat, diplomă, patent, pfm patalama.
2 Îs brevet de invenție Brevet 1 prin care se atestă dreptul exclusiv de a exploata o invenție.
BREVÉT brevete n.
Brevet de studii.
       • brevet de invenție document prin care un organ de stat competent conferă autorului unei invenții dreptul exclusiv de exploatare; patent.
Brevet de invenție.
Brevet de invenție.

GRAMATICA cuvântului brevet?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brevet.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brevet poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul brevet sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul brevet are forma: brevéte
VEZI PLURALUL pentru brevet la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE brevet?
Vezi cuvântul brevet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brevet?
[ bre-vet ]
Se pare că cuvântul brevet are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL brevet
Inţelegi mai uşor cuvântul brevet dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Brevet de invenție = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale și prin care se recunoaște dreptul acestora de a exploata exclusiv invenția un anumit timp; patentă
Brevet de invenție = titlu oficial de protecție pentru o invenție a unui produs, procedeu sau metodă, care conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia; patentă
♦ brevet de invenție = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL brevet

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se așterne vântului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
despre animale crescut pentru producția de lapte, care produce mult lapte
din cauza, datorită cantității, duratei, intensității extreme etc
a alerga foarte repede
a izbucni într-un râs brusc și zgomotos
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app