|
Breb [ breb ] VEZI SINONIME PENTRU breb PE ESINONIME.COM definiția cuvântului breb în mai multe dicționareDefinițiile pentru breb din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru breb: breb (brébi), substantiv masculin – Castor. limba slavă (veche) bebrŭ, bebrĭ și de asemenea bibrŭ, bobrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac, II, 28; DAR); conform limba rusă bobrĭ, poloneză bóbr, limba cehă bobr, Hristos breber. După Miklosich, Fremdw., 77, espe un cuvînt împrumutat de limba slavă (veche) din verb reflexiv:eo limbă străină, ceea ce l-a determinat pe Philippide, Principii, 140, să creadă că slavii îl împrumutaseră din limba română; totuși, după Berneker 44, este cuvînt indo-european, normal în limba slavă (veche) derivat din limba română plecîndu-se de la latina fiber, propusă odinioară de Diez, I, 63 și reluată de Koerting 1291 și de Philippide, fusese deja respinsă de Cihac, I, 29 și Densusianu, limba română, XXXIII, 275 și Hlr., 98. conform breabăn. Forme diferite ale cuvantului breb: brébi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru breb: breb, brebi, substantiv masculin – (zool.) Animal rozător; castor (Castor fiber). ♦ (topografie) Brebeni, localitate (a.d. 1570), aparținând de comuna Cornești (Lăpuș); Breb, localitate (a.d. 1360) aparținând de comuna Ocna-Șugatag (Valea Cosăului). ♦ (onom.) Breb, nume de familie (DFN, 2007). – Din limba slavă (veche) bebrŭ (Miklosich, Cihac, DA, DEX, MDA); din vechea slavă bibrŭ, *bebrŭ (DELR); strat i.-e. (conform limba rusă bobr, germana Biber, latina brebus). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru breb: breb, -i, substantiv masculin – Animal rozător; castor (Castor fiber). ♦ Breb, sat aparținător comerț Ocna-Șugatag, situat la poalele Gutâiului. – Din limba slavă (veche) bebrŭ (posibil aparținând stratului i.-e.). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BREB: BREB substantiv (castor). 1. Brebul (Dm; 17 B I 481); – Ion (17 A I 120); Brebu substantiv Compus: 2. Brebluciu, Gh., munt. (BCI VIII 34); – Patrașco (Sur IV). 3. conform Briban poreclă (Viciu 32). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru breb: breb m. (vechea slavă bĭbrŭ, bebrŭ, limba rusă bobr; germana biber; limba franceza bièvre; italiana bevére; latina fiber și brebus). Vechĭ. Castor. (Numele uneĭ mănăstirĭ și a unuĭ sat în Prah.). vezi biber. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BREB: BREB, brebi, substantiv masculin (învechit) Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Slav ( vezi limba slavă (veche) bebrŭ). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru breb: breb substantiv masculin și neutru [Atestat: LB / Plural: brebi sm, breb uri sn / Etimologie: vsl бъвρь] (Zlg; îvp) 1 Castor (Castor canedensius). 2 Animal înrudit cu castorul (Castor fiber). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BREB: BREB, brebi, substantiv masculin Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Din limba slavă (veche) bebrŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BREB: BREB, brebi, substantiv masculin Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber). – Din limba slavă (veche) bebrŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BREB: BREB, brebi, substantiv masculin (Învechit și popular) Castor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru breb: breb substantiv verbal BIBER. CASTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru breb: breb substantiv masculin, plural brebi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru breb: breb substantiv masculin, plural brebi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BREB' BREAZBREÁZAbreázdăBREAZUBREBbrebánbrebáncăbrebénăbrébene |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL breb Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului breb dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Breb substantiv masculin și neutru [Atestat: LB / Plural: brebi sm, breb uri sn / Etimologie: vsl бъвρь] Zlg; îvp 1 Castor Castor canedensius. |
GRAMATICA cuvântului breb? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului breb. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul breb poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE breb? Vezi cuvântul breb desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul breb?[ breb ] Se pare că cuvântul breb are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL breb |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular a avea piept?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|