 | as |
|
| Branşă [ bran-şă ] VEZI SINONIME PENTRU branşă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bransa în mai multe dicționareDefinițiile pentru bransa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a branșa (forma la infinitiv) A branșa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ, branșe, substantiv feminin Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoț, tehnică etc.). Femeia participă... în toate branșele economice și sociale. SAHIA, U.R.S.S. 108. • locuțiune adjectiv De branșă = de meserie, de specialitate, specialist. Este funcționar bun, dar nu e de branșă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru branșă: bránșă substantiv feminin [Atestat: SAHIA, U.R.S.S. 108 / V: (pop) bransa șe / Plural: bransașe / Etimologie: franceza branche] 1 Ramură, sector, secție în industrie, în negoț, în meserii. 2 Domeniu de activitate. 3 Specialitate. 4 (Îla) De bransa Specialist. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ bransae forme 1) Diviziune a unei discipline științifice sau a unei activități practice; ramură; specialitate. * De bransa de meserie. [G.-D. branșei] /<fr. branche Forme diferite ale cuvantului bransa: bransae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ, branșe, substantiv feminin Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoț etc.). • locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist. – Din limba franceza branche. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ, branșe, substantiv feminin Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoț etc.). • locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist. – Din limba franceza branche. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ, branșe, substantiv feminin Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoț etc.). • locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist. – în franceză branche. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru branșa: branșa verb tranzitiv: [Atestat: CADE / prezentul indicativ: bransa șez / Etimologie: franceza brancher] 1 A face un branșament (de conductă). 2 A face legătura unui fir electric cu firul principal. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ substantiv feminin Ramură de activitate; specialitate în negoț, în meserii etc. • De branșă = de meserie; specialist. [< limba franceza branche]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru branșă: *bránșă forme, plural e (în franceză branche, ramură. vezi brîncă). Barb. Ramură, specialitate: branșa cizmăriiĭ. - limba română corect: ramură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru branșă: branșă forme 1. ramură, diviziune specială a unei științe; 2. profesiune, specialitate (= limba franceza branche). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru branșa: branșá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu branșéz, persoana a treia singular: el / ea și plural branșeáză, persoana întâi plural: noi branșăm; gerunziu branșând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ, branșez, verb I. tranzitiv A face un branșament sau un racord electric. – Din limba franceza brancher. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ, branșez, verb I. tranzitiv A face un branșament sau un racord electric. – Din limba franceza brancher. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRANȘĂ substantiv disciplină, domeniu, ramură, sector, specialitate. (În ce ramură sau bransa activezi?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ, branșez, verb I. tranzitiv A face un branșament sau un racord electric. – în franceză brancher. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ verb trecut 1. a face un branșament. 2. (figurat) a pune în legătură. (< limba franceza brancher) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ verb I. trecut A face un branșament, un racord electric. [< limba franceza brancher]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru branșa: branșá (a bransa) verb, indicativ prezent 3 branșeáză, persoana întâi plural: noi branșắm; gerunziu branșấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRANȘĂ: BRÁNȘĂ substantiv feminin ramură, specialitate, domeniu de activitate. (< limba franceza branche) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRANȘA: BRANȘÁ, branșez, verb I. tranzitiv A face un branșament sau un racord electric. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru branșă: bránșă substantiv feminin, articulat bránșa, genitiv dativ articulat bránșei; plural bránșe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru branșă: bránșă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bránșei; plural bránșe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRANSA' brănișteárbrăniștérbránițăBRANLIBRÁNȘĂBRANȘÁJBRANȘAMÉNTbránșeBRANT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL branșă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului branșă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 108 / V: pop branșă șe / Plural: branșășe / Etimologie: franceza branche] 1 Ramură, sector, secție în industrie, în negoț, în meserii. 4 Îla De branșă Specialist. BRÁNȘĂ branșăe forme 1 Diviziune a unei discipline științifice sau a unei activități practice; ramură; specialitate. * De branșă de meserie. Branșa verb tranzitiv: [Atestat: CADE / prezentul indicativ: branșă șez / Etimologie: franceza brancher] 1 A face un branșament de conductă. În ce ramură sau branșă activezi?. În ce ramură sau branșă activezi?. Branșá a branșă verb, indicativ prezent 3 branșeáză, persoana întâi plural: noi branșắm; gerunziu branșấnd. |
GRAMATICA cuvântului branșă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului branșă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul branșă poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE branşă? Vezi cuvântul branşă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul branşă?[ bran-şă ] Se pare că cuvântul branşă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL branșă Inţelegi mai uşor cuvântul branșă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv De branșă = de meserie, de specialitate, specialist locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist locuțiune adjectiv De branșă = de meserie; specialist De branșă = de meserie; specialist |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL branșă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Steaua polară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul branșa se conjugă: ei ele branșeáză
