 | as |
|
| Brădățel [ bră-dă-țel ] VEZI SINONIME PENTRU brădățel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bradatel în mai multe dicționareDefinițiile pentru bradatel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brădățel: brădățél sn [Atestat: DA ms / Plural: bradatele / Etimologie: brădet + -el] 1-2 (Reg) Brădet mic sau tânăr. 3 (Bot; reg) Coada șoricelului. 4 (Bot; Mar) Părul porcului (Juncuc compressus). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRĂDĂȚEL: BRĂDĂȚÉL, brădățele, substantiv neutru (Rar) Brădet mic, tînăr. Descălecată și-și adăpostiră caii într-un brădățel din apropiere. SADOVEANU, forme J. 373. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRĂDĂȚEL: BRĂDĂȚÉL, brădățele, substantiv neutru (regional) Brădet mic, tânăr. – Din brădet + sufix -el. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRĂDĂȚEL: BRĂDĂȚÉL, brădățele, substantiv neutru (regional) Brădet mic, tânăr. – Brădet + sufix -el. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRĂDĂȚEL: BRĂDĂȚEL, brădățele, substantiv neutru (regional) Brădet mic, tânăr. – Brădet + sufix -el. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brădățel: brădățél (regional) substantiv neutru, plural brădățéle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brădățel: brădățél substantiv neutru, plural brădățéle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRADATEL' BRĂDÁNBRĂDĂNÁȘbrădáncăbrădánițăbrădățélBrăd/eanBRĂDEANUBRĂDENIBRĂDEȘTI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brădățel Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brădățel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Brădățél sn [Atestat: DA ms / Plural: brădățele / Etimologie: brădet + -el] 1-2 Reg Brădet mic sau tânăr. |
GRAMATICA cuvântului brădățel? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brădățel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brădățel poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE brădățel? Vezi cuvântul brădățel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brădățel?[ bră-dă-țel ] Se pare că cuvântul brădățel are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma algebra logicii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul brădățel are forma: brădățéle
