|
Bocet [ bo-cet ] VEZI SINONIME PENTRU bocet PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bocet în mai multe dicționareDefinițiile pentru bocet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BÓCET: BÓCET, bocete, substantiv neutru 1. Plîns zbuciumat, însoțit de vaiete; tînguire. Neputînd să-și contenească bocetul, își întoarse obrazul către gard. PAS, L. I 139. Lasă, maică bocetul, Ca să nu-ți pierzi cumpătul. TEODORESCU, P. P, 520. Din sat se rădica Glas de mumă plîngător, Bocet lung, pătrunzător. ALECSANDRI, P. I 111. 2. Cuvinte sau versuri tradiționale, rituale, cîntate cu glas jalnic, pe o melodie recitativă, la înmormîntări, de rudele mortului sau de bocitoare. Priveau cu toții cum mama mortului hohotește bocetul.. DUMITRIU, N. 154. Larmă, Bocete de prohod, Mîini se deznoadă, Inimi se sfarmă. TOMA, C. vezi 350. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bocet: bócet sn [Atestat: PRAV. Moldova 84 / V: (înv) boacet (Plural: boacete, rar boaceturi) / Plural: bocete / Etimologie: boci + -et] 1 Vaiete sau cuvinte prin care se exprimă o durere mare, mai ales sufletească. 2 Plâns zbuciumat, cu vaiete și tânguiri Si: jalet, vaiet. 3 (În ritualul înmormântărilor la țară) Lamentație (improvizată, versificată) cântată pe o anumită melodie Si: cântare de mort. 4 (Muz) Cântec melancolic, tânguitor prin care se plânge un mort. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BÓCET: BÓCET, bocete, substantiv neutru 1. Plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Lamentație improvizată, de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la țară); cântare de mort. – Boci + sufix -et. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BÓCET: BÓCET bocete n. 1) Plâns sfâșietor, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri. 2) Specie a liricii populare, constând din versuri sau cuvinte improvizate, cântate pe o melodie lamentată la înmormântări; cântec funebru. /a boci + sufix bocetet Forme diferite ale cuvantului bocet: bocete Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BÓCET: BÓCET, bocete, substantiv neutru 1. Plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Specie de poezie populară, rituală, care însoțește manifestările funerare; cântare de mort. – Boci + sufix -et. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BÓCET: BÓCET, bocete, substantiv neutru 1. Plâns zbuciumat, însoțit de vaiete; tânguire. 2. Compunere, versuri tradiționale, rituale, îngânate, spuse cu glas jalnic la înmormântări. – Din boci + sufix -et. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bocet: bocet n. 1. cântec de jale ce se rostește la morți; 2. plânset cu țipete și vaiete. [Derivat din boci, literar strigăt de jale, corespunzând sinonimului vocero din Corsica]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BOCET: BOCET substantiv plîngere, tînguire, (popular) jelanie, (învechit) jalovanie. (bocet la înmormîntare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bocet: bócet substantiv neutru, plural bócete Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bocet: bócet substantiv neutru, plural bócete Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BOCET' BOCEÁLĂbocedizarebócelbocéscBÓCETbochióiBOCÍbocícăbocicói |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bocet Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bocet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Moldova 84 / V: înv boacet Plural: boacete, rar boaceturi / Plural: bocete / Etimologie: boci + -et] 1 Vaiete sau cuvinte prin care se exprimă o durere mare, mai ales sufletească. BÓCET bocete n. /a boci + sufix bocetet. Bocet la înmormântare. Bocet la înmormîntare. |
GRAMATICA cuvântului bocet? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bocet. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bocet poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bocet? Vezi cuvântul bocet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bocet?[ bo-cet ] Se pare că cuvântul bocet are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bocet |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune ceva la socoteală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|