 | as |
|
| Blînd [ blînd ] VEZI SINONIME PENTRU blînd PE ESINONIME.COM definiția cuvântului blind în mai multe dicționareDefinițiile pentru blind din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BLÎND: BLÎND, -Ă, blînzi, -de, adjectiv 1. (Despre oameni, în opoziție cu violent, aspru, sever) Care este (sau pare a fi) incapabil de a face un rău; blajin. vezi prietenos, bun. Blîndă și îngăduitoare, n-a verb reflexiv:ut să-și puie mintea c-o sturlubatecă și c-o leneșă de fată ca aceasta. CREANGĂ, P. 292. [Nicolaie Mavrocordat] era bun chinuitor, aspru către aristocrați, pre care știa a-i ținea în respect, și blînd cătră norod. NEGRUZZI, S. I 179. O umbră blîndă și ușoară Din seraiuri iese naintînd spre mal. BOLINTINEANU, O. 102. ♦ (Despre fapte, sentimente și tot ce ține de natura omului) De om bun; dulce, duios. Lelițele mele de la Păstrăveni... sămănau mamei, al cărei zîmbet blînd îmi mai rămăsese în inimă. SADOVEANU, N. forme Și nu e blînd ca o poveste Amorul meu cel dureros. EMINESCU, O. I 211. Blînzi erau ochii, blîndă era fața, Blînd era glasul celui străin. ALECSANDRI, P. I 23. Astă-noapte și ieri noapte, Mă strigă cu blînde șoapte Mîndra mea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 152. • (Adverbial) Pleacă gura la ureche-i, blînd pe nume el o cheamă. EMINESCU, O. I 84. Blînd dacă te vei purta, Atunci vei putea afla. TEODORESCU, P. P. 104. ♦ (Despre animale, în opoziție cu sălbatic, rău) Care nu face rău, de care te poți apropia fără teamă, care nu se sperie. Și voi, cîinii mei, Blînzi ca niște miei, Tari ca niște lei. BOLINTINEANU, O. 80. El zărește-o căprioară, Fiară blîndă de la munte. ALECSANDRI, P. II 89. Șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. ȘEZ. I 128. Mielul blînd suge la două oi (= omul care se dă bine cu toată lumea trage foloase de la toți). 2. figurat (în opoziție cu aspru, dur etc.) Care dă senzație plăcută de calm; potolit, lin, domol, dulce. Soarele blînd ne stropește cu razele lui calde. STANCU, despre 70. Vom visa un vis ferice, îngîna-ne-vor c-un cînt Singuratece izvoare, Blînda batere de vînt. EMINESCU, O. I 75. Ieri timpul era acoperit și blînd. NEGRUZZI, S. I 99. Iarnă blîndă = iarnă fără ger, călduță, ușoară. Forme diferite ale cuvantului blind: blind-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru blînd: blînd (blînde), adjectiv – Blajin, bun, pașnic. – Mr. blîndă, megl. blondă. latina blandus (Pușcariu 206; REW 1151; Candrea-Dens., 164; DAR); conform vezi limba franceza blant, prov. blan, spaniolă (blando). derivat blîndă, substantiv feminin (urticarie); îmblînzi, verb (a împăca, a liniști, a potoli); îmblînzitor, adjectiv (care îmblînzește; dresor). Blîndă se consideră uneori ca un derivat dintr-un limba slavă (veche) blǫdi (conform Byhan, Jb., IV, 304), caz în care ar fi identic cu bolînd; dar opinia admisă în general este că, dimpotrivă, rut. blynda, limba sârbă blanda și limba bulgară blŭnda provin din limba română (Candrea, Elemente, 407; Capidan, Raporturile, 230). A îmblînzi, verb, considerat de Pușcariu 779 ca derivat dintr-un latina *blandῑre (< blandῑri), este mai curând o formație internă a limba română De asemenea se consideră în general că blîndețe, substantiv feminin (gingășie, dulceață, bunătate) reprezintă latina blandῑties (Pușcariu 207; Candrea-Dens., 165; REW 1150; DAR); dar este mai probabil o derivat internă a limba română (conform Graur, BL, V, 90), cu. variantă blîndeție și blînzie, substantiv feminin (învechit, gingășie, dulceață). Forme diferite ale cuvantului blind: blînde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BLÎND: BLÎND adjectiv, adverb 1. adjectiv blajin, bun, domol, pașnic, (livresc) mansuet, (regional) pîșin, (învechit) lin. (Om blind.) 2. adjectiv calm, domol, lin, liniștit, moderat, molcom, potolit, ușor. (Vînt blind; ploaie blind.) 3. adverb lin, ușor, (învechit și popular) molcomiș. (Seara coboară blind.) 4. adjectiv moderat, potrivit, temperat, (figurat) dulce. (Climă blind.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BLÎND: BLÎND adjectiv 1. Blîndu (Hur; Viciu 15); -l (16 A I 262); – Roman (ib. 140; C Ștef; C Bog). 2. Blînd/ea, vezi (Sd XI 280; -escu ard. -ești s.; Blînzii s. 3. Blănde (Sd XI 281); Blundean, greacă (17 A III 3), prob. lectură greșită. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru blînd: blînd, -ă adjectiv (latina blandus, lingușitor, atractiv). Plăcut, mîngîĭetor: cuvinte blînde. Bun, delicat, amabil: om blînd. Nesperios, care nu fuge de om: căprioară blîndă. adverb Cu blîndeță: a vorbi blînd. Forme diferite ale cuvantului blind: blind-ă vici cadr Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru blînd: blînd adjectiv verbal DOMOL. LIN. UȘOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BLIND' bligăríBlihanbliháțblimpblîndblindáblindájblindáreblindát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL blînd Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului blînd dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Om blînd. Vînt blînd; ploaie blînd. Seara coboară blînd. Climă blînd. |
GRAMATICA cuvântului blînd? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului blînd. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul blînd poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE blînd? Vezi cuvântul blînd desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul blînd?[ blînd ] Se pare că cuvântul blînd are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL blînd Inţelegi mai uşor cuvântul blînd dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeIarnă blîndă = iarnă fără ger, călduță, ușoară |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe sau la bord?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
